Pachetul de extindere al UE pentru 2026 adoptat miercuri de Comisia Europeană arată că angajamentul pentru reforme aduce progrese în direcția aderării la Uniunea Europeană pentru țările candidate, executivul de la Bruxelles evidențiind progresele înregistrate de Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania în procesul de aderare la Uniunea Europeană și apreciind ritmul reformelor și avansul negocierilor, cu deschiderea unor clustere și închiderea provizorie a unor capitole într-un ritm fără precedent. Comisia propune foi de parcurs cu obiective concrete pentru anul următor în cazul celor patru state aflate în stadiul cel mai avansat al negocierilor și anunță lansarea, în următoarele șase luni, a unor dialoguri privind integrarea graduală cu țările candidate, pentru aprofundarea cooperării în domenii strategice precum energia, transporturile, digitalizarea și apărarea, înainte de aderarea propriu-zisă. În Pachetul de extindere pentru 2026, Bruxelles-ul arată că Republica Moldova a deschis patru clustere în ultimul an și a îndeplinit condițiile pentru deschiderea tuturor celor rămase, în timp ce Muntenegru se apropie de etapa finală a negocierilor, Albania își menține obiectivul de a le încheia până în 2027, iar Ucraina urmărește finalizarea acestora până la sfârșitul anului 2028.
„Extinderea este una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, care contribuie la consolidarea păcii, stabilității și prosperității pe întreg continentul. Bazată ferm pe principiul meritelor, o politică de extindere credibilă reprezintă tot mai mult o investiție în securitatea colectivă a Europei. Pachetul din acest an demonstrează că eforturile susținute de reformă se traduc în progrese concrete către aderarea la UE, după cum o arată Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Cele patru țări au avansat în negocierile de aderare, prin deschiderea unor clustere și închiderea provizorie a unor capitole într-un ritm fără precedent”, arată Comisia într-un comunicat.
În acest an, Comisia a prezentat pachetul financiar pentru aderarea Muntenegrului, iar activitatea privind tratatul de aderare este în plină desfășurare. Pentru a continua acest proces, așa cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii din 2026, Comisia prezintă astăzi foi de parcurs orientative pentru cele patru țări aflate în stadiul cel mai avansat al negocierilor, cu obiective concrete pentru anul următor.
„Progresele semnificative înregistrate de unii candidați în ultimul an ne permit să transformăm promisiunea extinderii în realitate. Propunem acum un set de foi de parcurs orientative pentru țările aflate în stadiul cel mai avansat al negocierilor – Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. O direcție clară pentru anul următor și un reper solid pentru viitoarele negocieri. Pas cu pas, construim o Uniune mai completă și mai puternică”, a declarat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.
Rapoartele arată că ritmul reformelor, în special în domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, alături de opțiunile politice în materie de securitate și apărare și de progresele către convergența economică, influențează în mod direct viteza procesului de aderare pentru fiecare țară parteneră.
Reformele, investițiile și integrarea treptată a partenerilor implicați în procesul de extindere consolidează deja capacitatea Uniunii de a-și proteja interesele, de a reduce vulnerabilitățile și de a crea noi oportunități.
Pentru a valorifica la maximum aceste beneficii înainte de aderare, Comisia prezintă totodată un cadru comun pentru integrarea graduală, menit să aprofundeze cooperarea în sectoare strategice precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea. Acesta va face integrarea treptată mai structurată și mai coerentă.
Pe măsură ce partenerii implicați în procesul de extindere avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să îi primească și să țină pasul cu progresele acestora. Prin recenta comunicare „Pregătirea pentru o Uniune mai extinsă”, Comisia a pus bazele asigurării faptului că o Uniune mai mare va fi, în același timp, mai puternică, mai rezilientă și mai eficientă.
Principalele concluzii
Muntenegru a înregistrat progrese remarcabile în direcția aderării la UE, închizând provizoriu până în prezent 21 de capitole. Cu acordul statelor membre, Muntenegru ar putea închide provizoriu și capitolele rămase până la sfârșitul acestui an. Activitatea în curs privind tratatul de aderare, alături de adoptarea concluziilor Consiliului referitoare la pachetul financiar pentru aderarea țării la UE, confirmă faptul că Muntenegru se apropie de etapa finală a procesului de aderare. Eforturile susținute de reformă și un consens politic larg rămân esențiale pentru viitorul european al țării.
Albania continuă să înregistreze progrese în direcția aderării la UE. În perioada de raportare, a deschis ultimul cluster rămas și a îndeplinit criteriile intermediare de referință pentru capitolele privind statul de drept, ceea ce deschide calea închiderii provizorii a patru capitole. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru toate capitolele rămase. Atingerea obiectivului ambițios, dar realizabil, de încheiere a negocierilor de aderare până în 2027 presupune menținerea ritmului reformelor și promovarea unui dialog politic incluziv. Menținerea acestui ritm va necesita implementarea rapidă a unor reforme de înaltă calitate legate de UE. În același timp, perioada de raportare a fost marcată de cea mai amplă mobilizare civică din țară de la tranziția democratică. Aderarea la UE presupune o abordare care implică întreaga societate și necesită un dialog constructiv.
Republica Moldova a continuat să înregistreze progrese constante pe calea aderării la UE, deschizând patru clustere în ultimul an. Evaluarea Comisiei rămâne aceea că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase. Chișinăul și-a intensificat alinierea legislației la acquis-ul comunitar în toate capitolele și a înregistrat progrese suplimentare în reformele esențiale privind statul de drept. De asemenea, a făcut progrese foarte substanțiale în îndeplinirea criteriilor intermediare de referință din cadrul clusterului privind fundamentele. În prezent, este important ca Republica Moldova să mențină ritmul actual al reformelor, pentru a putea urmări obiectivul ambițios, dar realizabil, de încheiere a negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
Ucraina rămâne angajată pe calea aderării la UE, în pofida provocărilor provocate de războiul de agresiune al Rusiei, deschizând patru clustere în ultimul an. Evaluarea Comisiei rămâne aceea că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase. Kievul a continuat să avanseze în reformele sectoriale esențiale. Cadrul instituțional pentru combaterea corupției rămâne eficient, instituțiile specializate în lupta anticorupție continuând să funcționeze, în general, independent și eficient. Prioritatea trebuie să fie acum îndeplinirea criteriilor intermediare de referință în domeniul statului de drept, precum și implementarea foilor de parcurs privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, alături de planul de acțiune privind minoritățile naționale. Este important ca Ucraina să accelereze în continuare ritmul reformelor, pentru a putea atinge obiectivul ambițios de încheiere a negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2028.
Serbia nu a înregistrat progrese substanțiale în negocierile de aderare. Perioada de raportare a fost marcată de o polarizare tot mai accentuată a societății, inclusiv în contextul preelectoral. Deși Serbia a avansat în activitatea de aliniere la acquis-ul UE și la standardele tehnice, tendințele negative legate de fundamentele procesului de aderare au contrazis obiectivul declarat al autorităților de aderare la UE și valorile care stau la baza parcursului european al țării. Alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună a UE (PESC) a rămas scăzută. Serbia trebuie, de asemenea, să pună în aplicare toate obligațiile care decurg din Dialogul facilitat de UE, care rămâne o parte integrantă a perspectivei sale europene. Alegerile parlamentare recente din Serbia au oferit noului guvern ales un mandat puternic pentru reforme. Progresele în direcția aderării la UE vor depinde de eforturile viitorului guvern de a inversa tendințele negative și de a acorda prioritate domeniilor fundamentale, inclusiv criteriilor democratice, sistemului judiciar și drepturilor fundamentale. Acesta va trebui să restabilească un dialog democratic bazat pe respect, să demonstreze un angajament clar și fără echivoc față de valorile UE, inclusiv în ceea ce privește alinierea la politica externă și de securitate a Uniunii, precum și eforturile pentru reconciliere, relații de bună vecinătate și normalizare.
Macedonia de Nord a continuat activitatea privind criteriile de deschidere pentru clusterul referitor la fundamente. Aceasta include adoptarea foii de parcurs pentru reforma administrației publice și continuarea activității privind foaia de parcurs pentru statul de drept, alături de planul de acțiune aferent privind minoritățile. Macedonia de Nord nu a adoptat încă modificările constituționale necesare, pe care s-a angajat să le realizeze. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea statului de drept. Țara a înregistrat progrese semnificative în implementarea reformelor prevăzute în Agenda sa de reformă, devenind unul dintre cei mai performanți participanți la Facilitatea pentru reformă și creștere. Intensificarea eforturilor pentru adoptarea modificărilor constituționale necesare și îndeplinirea criteriilor de deschidere rămâne esențială pentru avansarea procesului de aderare.
Bosnia și Herțegovina și-a reafirmat public angajamentul față de integrarea europeană ca obiectiv strategic, îndepărtându-se însă tot mai mult de parcursul său european. Poziționările politice, retorica dezbinătoare și discursurile anti-UE s-au intensificat înaintea alegerilor generale. După alegeri, Bosnia și Herțegovina ar trebui să procedeze rapid la constituirea tuturor instituțiilor executive și legislative și să demonstreze un angajament reînnoit față de implementarea reformelor europene. De asemenea, țara trebuie să adopte de urgență măsurile necesare pentru a beneficia pe deplin de Agenda de reformă adoptată în cadrul Facilității pentru reformă și creștere.
Kosovo a înregistrat o stagnare a procesului de reforme legate de UE, pe fondul unei crize instituționale prelungite, depășite printr-un acord politic privind alegerea președintelui. Deși au fost consemnate unele progrese în domeniul criminalității grave și al criminalității organizate, precum și al alinierii depline la PESC, au fost semnalate evoluții îngrijorătoare în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și respectarea drepturilor fundamentale. În urma transferului administrației locale în nordul Kosovo, Comisia a ridicat măsurile restrictive împotriva Kosovo, reluând dialogul prin Procesul de Stabilizare și Asociere și reluând acordarea asistenței financiare. Deși sprijinul pentru parcursul european rămâne puternic, Kosovo trebuie să intensifice procesul de reformă și să pună în aplicare toate obligațiile care decurg din Dialogul facilitat de UE, care rămâne o parte integrantă a perspectivei europene a țării. Comisia este pregătită să elaboreze un aviz privind cererea de aderare a Kosovo, dacă acest lucru va fi solicitat de Consiliu.
Turcia rămâne o țară candidată și un partener important pentru UE. Uniunea a continuat să dezvolte relațiile cu Turcia într-o manieră etapizată, proporțională și reversibilă, prin cooperarea în domenii de interes comun. Cu toate acestea, acțiunile judiciare împotriva aleșilor, reprezentanților opoziției și societății civile s-au intensificat, generând preocupări tot mai mari cu privire la respectarea de către Turcia a principiilor democratice fundamentale. Discrepanța dintre obiectivul declarat al Turciei de a adera la UE și regresul înregistrat în ceea ce privește criteriile politice fundamentale pentru aderare s-a accentuat. Factorii care au condus la blocarea negocierilor de aderare în 2018 rămân nerezolvați.
Georgia se află în continuare într-un proces de aderare la UE blocat de facto, iar evaluarea Comisiei potrivit căreia țara are statut de candidată doar cu numele rămâne valabilă. Georgia continuă să nu îndeplinească cei nouă pași prevăzuți în recomandarea Comisiei pentru acordarea statutului de candidat, în condițiile în care partidul aflat la guvernare a continuat să submineze principiile democratice, statul de drept, drepturile fundamentale și spațiul civic, favorizând totodată o capturare și mai accentuată a statului.
Dacă autoritățile georgiene nu își schimbă direcția și nu își reafirmă angajamentul față de principiile fundamentale care stau la baza aderării la UE, Georgia va continua să piardă beneficiile statutului de candidat și ale procesului de preaderare. Sprijinul de lungă durată al UE pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei rămâne neclintit, la fel ca sprijinul pentru aspirațiile europene ale poporului georgian.
Foi de parcurs clare pentru aderarea la UE
Având în vedere progresele înregistrate de Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, Comisia a prezentat foi de parcurs orientative, cu obiective și etape concrete pentru anul următor.
Bazate pe experiențele anterioare, în special pe extinderile din 2004 și 2013, acestea vor contribui la organizarea mai structurată și mai transparentă a următoarelor etape de pregătire, sprijinind activitatea atât a țărilor candidate, cât și a instituțiilor UE și a statelor membre.
Comisia poate ajusta foile de parcurs în funcție de progresele înregistrate în îndeplinirea condițiilor necesare și le va actualiza periodic, pe baza evoluțiilor. Comisia este pregătită să prezinte foi de parcurs similare și pentru alte țări candidate, odată ce acestea vor atinge un nivel comparabil de avansare, ritm și angajament în negocierile de aderare.
Pregătirea pentru aderare prin integrare graduală
Recentele comunicări ale Comisiei, reunite sub titlul „Pregătirea pentru o Uniune mai extinsă”, evidențiază necesitatea consolidării integrării treptate a partenerilor aflați în procesul de aderare, pe măsură ce aceștia avansează în direcția statutului de membru.
În acest scop, Comisia a prezentat astăzi o cartografiere a instrumentelor existente, care oferă o bază pentru identificarea oportunităților de aprofundare a integrării în sectoare strategice, inclusiv energie, transporturi, domeniul digital și apărare.
În anumite condiții, consolidarea integrării graduale va stimula în continuare creșterea economică, competitivitatea și securitatea, rămânând totodată o parte integrantă a procesului de aderare.
Această cartografiere urmărește să asigure o mai mare coerență, predictibilitate și reversibilitate, permițând o integrare mai structurată, care să aducă beneficii clare atât partenerilor implicați în procesul de extindere, cât și Uniunii Europene.
În următoarele șase luni, Comisia va lansa dialoguri privind integrarea graduală cu partenerii implicați în procesul de extindere, pentru a evalua măsurile existente și finanțarea acestora și pentru a identifica oportunități mai bine adaptate fiecărui partener.
Consiliul este acum responsabil să analizeze recomandările prezentate de Comisie și să ia decizii cu privire la următoarele etape ale procesului de extindere.
