Depunerea unei cereri oficiale de aderare la UE de către Armenia în 2027 sau 2028 este „realistă”, a declarat prim-ministrul Nikol Pașinian în cadrul Summitului Euronews privind extinderea UE, adăugând că guvernul său intenționează să le permită armenilor să-și aleagă propria cale.
„Anul viitor putem fi realiști. Anul 2028 poate fi un obiectiv realist. Am demarat procesul care ne va conduce la decizia finală de a depune cererea de aderare oficială la Uniunea Europeană”, a spus el.
🇦🇲 🇪🇺On the sidelines of the EU Enlargement Summit 2026, I shared my perspectives in an interview with @Euronews.
https://t.co/rib58XGHtb https://t.co/iFBfAQLbRo— Nikol Pashinyan (@NikolPashinyan) November 3, 2026
Pentru premierul armean, aderarea la UE reprezintă o alegere strategică.
„Pentru poporul nostru, democrația nu este o chestiune de circumstanțe. Este o alegere strategică. Uniunea Europeană a fost unul dintre principalii parteneri ai Republicii Armenia în punerea în aplicare a agendei de reforme democratice. Intenția noastră principală este să creăm o alternativă pentru poporul armean și pentru Republica Armenia, deoarece, în mod tradițional, percepția societății noastre și, poate, a vecinilor noștri era că Armenia nu are nicio alternativă”, a afirmat el.
În luna august, prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a anunțat în fața Adunării Naționale că Erevanul va începe pregătirile pentru depunerea unei cereri oficiale de aderare la Uniunea Europeană, într-un moment descris drept o schimbare geopolitică istorică pentru Caucazul de Sud.
La acel moment, reacția Uniunii Europene a fost una de deschidere, precizând prin purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, că este pregătită să examineze „cu interes” o posibilă cerere de aderare.
Citiți și: UE se declară pregătită să examineze „cu interes” o posibilă cerere de aderare a Armeniei
Erevanul nu a depus încă o cerere oficială. Acesta se află într-un dialog cu Comisia Europeană privind liberalizarea vizelor, având ca obiectiv finalizarea procesului până în 2029.
Armenia a fost mult timp cel mai fidel aliat al Rusiei în Caucaz, dar deziluzia s-a instalat după ce Moscova nu a trimis ajutor militar în timpul războaielor din Nagorno-Karabakh din 2020 și 2023.
Revoluția de catifea din 2018 din Armenia, care a dat prioritate democrației și statului de drept, a pus, de asemenea, fosta republică sovietică pe o traiectorie diferită de cea a Rusiei, care a alunecat tot mai mult în apele tulburi ale autoritarismului.
Chiar înainte de semnarea acordului de pace cu Azerbaidjanul, Armenia încerca să se apropie de UE.
În cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European în luna martie, Pașinian și-a exprimat intenția de a adopta standardele UE, iar parlamentul armean a adoptat anul trecut o lege prin care își declara intenția de a depune o cerere de aderare la UE.
Însă Armenia se află sub o presiune puternică din partea Rusiei, care rămâne un partener important în domeniul comerțului și al securității și care deține o bază militară în orașul Gyumri.
Moscova a impus restricții asupra vânzării apei minerale și a coniacului armean importate, ceea ce amintește de încercări similare de a exercita presiuni economice asupra vecinilor săi.
Vladimir Putin l-a avertizat, de asemenea, pe Pașinian că aprovizionarea cu gaze rusești la preț redus este în pericol dacă Armenia urmărește o integrare mai profundă cu Europa.
Întrebat despre amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit cărora Armenia ar putea deveni următoarea Ucraină, acesta a respins comparația, subliniind că prioritatea sa este apărarea independenței țării.
„Scopul nostru este să ne îmbunătățim situația, să ne consolidăm independența. Și acesta este un obiectiv legitim. Nimeni nu poate diminua aspirația Armeniei de a deveni o țară mai independentă și mai integrată”, a continuat Pașinian.
