Guvernele statelor membre ar fi mai dispuse să accepte noi taxe la nivelul UE dacă acestea ar genera venituri care nu sunt deja colectate la nivel național, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un interviu acordat Politico după un turneu în 25 de capitale. Noile resurse proprii sunt considerate esențiale pentru finanțarea bugetului european din perioada 2028–2034 fără majorarea excesivă a contribuțiilor naționale sau reducerea cheltuielilor pentru noile priorități.
Costa a prezentat pentru prima dată concluziile desprinse din discuțiile cu liderii europeni asupra uneia dintre cele mai dificile teme ale negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, respectiv identificarea unor noi venituri directe pentru bugetul Uniunii.
„Dacă nu creăm noi resurse proprii, trebuie să cerem mai mulți bani statelor membre”, a avertizat președintele Consiliului European.
Potrivit acestuia, contribuțiile naționale trebuie menținute la un nivel rezonabil, iar pentru atingerea acestui obiectiv este necesar „un pachet credibil de noi resurse proprii”.
Comisia Europeană a propus anul trecut cinci noi surse de venit, care ar urma să aducă împreună peste 60 miliarde de euro anual la bugetul comun. Planul s-a lovit însă de opoziția mai multor guverne, care consideră că unele măsuri le-ar afecta în mod disproporționat sau ar transfera către Bruxelles venituri colectate în prezent la nivel național.
Unul dintre exemple este propunerea privind taxarea produselor din tutun. Acestea sunt deja impozitate în toate statele membre, iar direcționarea unei părți din venituri către bugetul UE ar putea reduce încasările bugetelor naționale.
Situația ar putea fi diferită în cazul produselor mai noi, precum țigările electronice și dispozitivele de vapat, care nu sunt taxate în multe state.
Costa a explicat că acceptabilitatea unei taxe depinde de faptul dacă aceasta vizează aceeași bază fiscală folosită deja de guverne sau o sursă nouă de venit.
„Dacă este ceva diferit, atunci sunt cu adevărat bani noi”, a spus el, sugerând că unele dintre propunerile aflate în discuție ar putea fi ajustate pentru a răspunde preocupărilor capitalelor.
Președintele Consiliului European a indicat că un posibil impozit asupra sectorului criptomonedelor ar avea un potențial deosebit, deoarece nu ar diminua direct veniturile fiscale colectate în prezent de guverne.
„Toată lumea este de acord că nu există niciun motiv pentru ca sectorul cripto să rămână neimpozitat”, a declarat Costa, adăugând că o taxare echitabilă este necesară. El a recunoscut însă că mai trebuie soluționate mai multe dificultăți tehnice.
Taxarea economiei digitale ar fi mai complicată, deoarece statele membre au poziții diferite atât în privința formei, cât și a domeniului de aplicare.
Unele țări susțin introducerea unei taxe digitale la nivel european, în timp ce altele aplică deja asemenea măsuri la nivel național. O altă categorie de state preferă includerea companiilor digitale în mecanismul CORE, propus pentru întreprinderile care activează pe piața europeană, iar alte guverne resping complet ideea.
Rezultatul negocierilor va depinde și de baza asupra căreia s-ar aplica eventuala taxă digitală, cum ar fi veniturile companiilor, consumatorii sau publicitatea online.
Printre propunerile care întâmpină cea mai puternică opoziție se numără mecanismul CORE, contestat de Germania și de alte state, precum și direcționarea către bugetul UE a unor venituri obținute de la companiile poluante. Această ultimă variantă este respinsă de Polonia și de alte țări din Europa Centrală și de Est.
Parlamentul European a propus, la rândul său, taxe asupra criptomonedelor, jocurilor de noroc online și marilor companii digitale. Comisia a realizat în luna mai estimări privind veniturile pe care fiecare dintre aceste opțiuni le-ar putea genera.
Irlanda pregătește un nou compromis bugetar
Guvernul irlandez, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, pregătește pentru luna octombrie un nou pachet de negociere bazat pe pozițiile statelor membre referitoare atât la reducerile de cheltuieli, cât și la noile surse de venit.
Cipru, care a deținut președinția Consiliului în prima jumătate a anului 2026, a redus deja cu 32 miliarde de euro valoarea propunerii inițiale prezentate de Comisie. Irlanda ar urma să revizuiască din nou suma, în condițiile în care Germania și alte state solicită diminuarea bugetului cu sute de miliarde de euro.
Totuși, Costa a avertizat că reducerile aplicate principalelor priorități europene ar întâmpina rezistență din partea guvernelor.
„Cine vrea reduceri în domeniul apărării? Nimeni. Cine vrea reduceri pentru competitivitate? Nimeni. Cine vrea reduceri pentru agricultură? Nimeni”, a afirmat președintele Consiliului European.
Statele membre sunt, în general, de acord că pot fi reduse cheltuielile administrative ale UE, însă economiile obținute astfel ar fi prea mici pentru a acoperi diferența dintre resursele disponibile și prioritățile asumate.
Pentru ca negocierile să avanseze, viitorul pachet de venituri va trebui să asigure un echilibru între interesele statelor membre. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că toate guvernele vor trebui să fie nemulțumite într-o anumită măsură, Costa a răspuns: „Trebuie să împărțim nemulțumirea”.
Toți liderii cu care a discutat și-au menținut angajamentul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului, astfel încât noul buget european să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2028.
În lipsa unui acord, a avertizat Costa, finanțarea destinată agricultorilor, companiilor, cercetătorilor și studenților ar putea fi redusă.
Președintele Consiliului European va prelua conducerea negocierilor după reuniunea din octombrie a liderilor UE, când aceștia vor analiza noul pachet pregătit de președinția irlandeză.
