Miniștrii apărării din Uniunea Europeană discută luni, la Bruxelles, posibilitatea instituirii unui mecanism prin care statele membre să se consulte rapid în cazul unor atacuri hibride. Propunerea, inspirată de Articolul 4 al Tratatului NATO, urmărește coordonarea răspunsului european la acțiunile atribuite Rusiei, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Amenințările hibride figurează pe agenda reuniunii prezidate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
„Este vorba despre tot ceea ce se situează sub pragul agresiunii armate și despre cum putem acționa împreună (…) Ce instrumente putem folosi la diferite niveluri”, a declarat Kallas la sosirea la reuniune.
Ideea unui mecanism european de urgență a fost avansată recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii. În viziunea sa, un stat membru ar putea solicita reunirea celorlalte țări ale UE pentru a stabili un răspuns comun la un incident care îi amenință securitatea. Modelul invocat este Articolul 4 al Tratatului NATO, care permite unui aliat să ceară consultări atunci când consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Declanșarea consultărilor nu presupune automat un răspuns militar.
„Este clar că este necesară o abordare comună a NATO și UE. Opțiunile sunt pe masă și acestea trebuie, de asemenea, coordonate”, a declarat Sebastian Hartmann, secretar de stat în Ministerul german al Apărării.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a afirmat, la rândul său, că Rusia și-a sporit presiunea asupra statelor care sprijină Ucraina și că situația trebuie abordată „cu calm, dar cu hotărâre”.
Discuția are loc după ce serviciul danez de informații militare a avertizat asupra probabilității unor noi atacuri hibride împotriva unor ținte occidentale. Kallas și mai multe state membre susțin că intensificarea sprijinului pentru Ucraina trebuie să facă parte din răspunsul european la aceste acțiuni.
