Corespondență din Strasbourg
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii, pregătirea unei noi strategii europene de securitate și a propus instituirea unui mecanism inspirat de articolul 4 din Tratatul NATO, subliniind că amenințările cu care se confruntă statele membre reprezintă „un atac nu doar împotriva unui stat membru, ci împotriva întregii noastre Uniuni”. În hemiciclul Parlamentului European, șefa executivului european a mai pledat. pentru transformarea într-o realitate a unui Consiliu European de Securitate. Într-un discurs în care nu a menționat deloc aliatul transatlantic american, ea a precizat că acest Consiliu trebuie să fie un format al liderilor europeni la care să participe și parteneri precum Ucraina, Regatul Unit, Norvegia și Canada.
„Credința Europei în cooperare a fost întotdeauna motivată de pace. Aceasta este rațiunea noastră de a exista. Astăzi, această pace este amenințată. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă cu intensitate. Iar amenințările se înmulțesc pe teritoriul nostru. Chiar în această săptămână am văzut acest lucru în Lituania. Tentativa de atac cu drone de la Leipzig este cea mai recentă dovadă. Trebuie să fim clari cu privire la ceea ce s-a întâmplat. A fost un atac cu materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul european. Un atac nu doar împotriva unui stat membru, ci împotriva întregii noastre Uniuni. Și, stimați membri, nu vom permite acest lucru”, s-a adresat ea, membrilor Parlamentului European.
Fost ministru german al apărării, Ursula von der Leyen a făcut trimitere la efectele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, respectiv tentativa de atac cu drone de la Leipzig este cea mai recentă dovadă, pe care a catalogat-o drept „un atac cu materiale de uz militar, desfășurat de agenți ruși pe teritoriul european”.
Referindu-se la faptul că amenințările hibride nu mai sunt simple și citând atacuri cibernetice sau acte de sabotaj, incendieri sau incursiuni cu drone, președinta Comisiei Europene a justificat de ce va propune, împreună cu Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, o nouă strategie europeană de securitate.
Precedentul astfel de document a fost adoptat în urmă cu zece ani, în timp ce în întreaga sa istorie, UE a avut doar două strategii de securitate, cea din 2003 și cea din 2016.
„Avem deja multe instrumente și ne consolidăm cooperarea cu NATO. Dar doctrina noastră, instituțiile noastre și modul nostru de luare a deciziilor nu au ținut pasul cu noua realitate. Sistemele noastre au fost concepute pentru o lume diferită. Ele sunt bazate pe încercări bine intenționate de a ajunge la consens și compromis”, a explicat ea.
De aceea, spune von der Leyen, liderii Uniunii Europene trebuie să se întrebe dacă instrumentele de care Europa dispune mai sunt adecvate scopului pentru care au fost create și a propus crearea unui articol 4 al Uniunii Europene.
„Europa are nevoie de propriul mecanism de răspuns la amenințările hibride. Avem nevoie urgentă de un consens cu privire la modul în care trebuie să răspundem anumitor incidente. Celor care se situează sub nivelul unei agresiuni armate, dar care amenință în mod clar securitatea noastră națională. Cu alte cuvinte, de un mecanism care să completeze „Articolul 4” al NATO. Cred că a venit momentul ca Europa să aibă propriul Articol 4 – sau un Protocol de securitate în caz de urgență. Atunci când acesta ar fi activat de un stat membru, toate statele membre s-ar reuni. Pentru a coordona un răspuns european. Pentru a descuraja o escaladare suplimentară și pentru a atenua impactul”, a anunțat ea.
Președinta Comisiei Europene le-a mai transmis membrilor Parlamentului European că UE trebuie să meargă și mai departe, reafirmând necesitatea formării unui Consiliu European de Securitate.
„De mult timp discutăm despre un format al liderilor axat pe securitatea continentului nostru. Cu implicarea unor parteneri precum Ucraina, Regatul Unit, Norvegia, Canada și alții. Acest lucru este și mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor cu care ne confruntăm. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru transformarea unui Consiliu European de Securitate într-o realitate. Urgența este clară. Iar principiul este simplu: securitatea Europei este indivizibilă”, a mai spus Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a subliniat că întărirea apărării europene se bazează pe creșterea investițiilor, dezvoltarea proiectelor comune și consolidarea industriei europene de apărare, ceea ce permite comenzi mai mari, o interoperabilitate sporită și economii de scară. Războiul din Ucraina a evidențiat, totodată, importanța unor capacități strategice precum apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, realimentarea aer-aer, spațiul și securitatea cibernetică.
În acest context, ea a anunțat un nou Instrument european pentru capacități strategice de sprijin, aliniat cu NATO, argumentând că Europa are nevoie de capacități comune pentru a-și consolida apărarea.
Ursula von der Leyen a transmis și un mesaj ferm privind angajamentul european de securitate, afirmând că „Europa va apăra fiecare metru pătrat al teritoriului său”.
În restul discursului, Ursula von der Leyen a plasat economia în centrul priorităților Comisiei, afirmând că relansarea economiei europene este „prioritatea noastră numărul unu” și pledând pentru finalizarea reformei pieței unice, reducerea poverii administrative și accelerarea investițiilor. Ea a abordat prețurile energiei și electrificarea, dependența de China pentru materii prime critice, investițiile și dezvoltarea inteligenței artificiale, adaptarea la schimbările climatice, locuințele și îngrijirea, politica comercială și consolidarea relației cu Canada.
Discursul privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) 2026 este susținut miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Discursul anual prezintă bilanțul activității Comisiei și principalele priorități pentru anul următor.
Invitatul de onoare al ediției din acest an este premierul canadian Mark Carney, care se va adresa plenului Parlamentului European în ziua următoare.
Practica discursului privind Starea Uniunii Europene a început în 2010, în urma Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. În fiecare septembrie, președintele sau președinta Comisiei prezintă în fața Parlamentului European bilanțul anului precedent și prioritățile pentru anul următor, urmate de o dezbatere în plen.
Primul discurs a fost susținut de José Manuel Barroso în 2010, tradiția fiind continuată de Jean-Claude Juncker și Ursula von der Leyen. Discursul nu a fost susținut în 2019 și 2024, ani marcați de alegerile europene și formarea unei noi Comisii.
Pentru Ursula von der Leyen, SOTEU 2026 este al șaselea discurs privind Starea Uniunii. Ea a susținut primele patru discursuri în 2020, 2021, 2022 și 2023, iar după pauza din 2024 a revenit cu SOTEU 2025, primul discurs al celui de-al doilea mandat. Ediția din 2026 este, astfel, al doilea discurs SOTEU din cel de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene.