Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Horațiu Moldovan, avertizează că există riscul ca în următoarele luni sistemul de asigurări sociale de sănătate să nu mai poată susține necesarul de medicamente pentru pacienți, dacă nu se intervine asupra mecanismelor prin care sunt stabilite prețurile și rambursarea medicamentelor în România.
- „Genericele și inovativele nu sunt adversare”;
- „Nu vreau o Românie în care alegem între medicamente generice și medicamente inovative”;
- „Într-un orizont foarte apropiat riscăm să ajungem într-un blocaj financiar”;
- „România are nevoie urgentă de o politică modernă de pricing și rambursare a medicamentelor”;
„În ultimii 3–4 ani, România a alocat, an de an, aproximativ 5 miliarde de lei suplimentar pentru medicamente, însă această creștere uriașă a cheltuielilor a adus în tratament doar aproximativ 15.000–20.000 de pacienți noi anual. Această disproporție între creșterea finanțării și creșterea accesului pacienților la tratament este profund nesustenabilă și reprezintă o anomalie în raport cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Nu putem continua în această direcție”, a explicat președintele CNAS, în contextul dezbaterilor recente la nivel guvernamental cu privire la costurile medicamentelor.
Moldovan face apel, din nou, la o reformă reală a politicilor de pricing și rambursare: „Dacă perpetuăm același mecanism, nu facem decât să amânăm problema și să o amplificăm. Iar într-un orizont foarte apropiat riscăm să ajungem într-un blocaj financiar care va afecta tocmai ceea ce avem obligația să protejăm: accesul pacienților la medicamente și continuitatea tratamentelor.”
„Acesta este avertismentul pe care l-am transmis și aceasta este discuția pe care România trebuie să o poarte. Nu despre generice împotriva inovativelor. Nu despre un partid împotriva altuia. Ci despre cum construim un sistem de finanțare a medicamentelor care să poată funcționa și peste un an, și peste cinci, și peste zece ani”, a mai adăugat specialistul.
De asemenea, acesta semnalează faptul că s-a creat în spațiul public, în mod artificial, o opoziție între medicamentele generice și medicamentele inovative, fără a explica oamenilor care este rolul fiecărei categorii și fără a prezenta realitatea în ansamblul ei.
„Jumătățile de adevăr, atunci când vorbim despre medicamente, pot face foarte mult rău. Pot afecta încrederea pacienților, pot bloca reforme necesare și pot prejudicia inclusiv procesele de negociere prin care statul încearcă să obțină acces la tratamente în condiții sustenabile.”
Astfel, președintele CNAS face un apel la responsabilitate și le solicită politicienilor să nu transforme politica medicamentului într-o temă de confruntare politică: „Medicamentele generice și medicamentele inovative nu sunt adversare.”
Inovative Vs. generice. Explicațiile președintelui CNAS:
- Medicamentele generice reprezintă o componentă esențială a sistemului și asigură astăzi tratamentul pentru peste 10 milioane de pacienți. Ele permit tratarea unui număr foarte mare de oameni la costuri sustenabile.
- Medicamentele inovative aduc terapii noi acolo unde medicina avea opțiuni limitate sau inexistente, pot schimba evoluția unor boli grave și pot salva vieți.
Potrivit acestuia, în ultimii 11 ani, cheltuielile pentru medicamente compensate și gratuite suportate prin sistemul de asigurări de sănătate au crescut de la puțin peste 8 miliarde de lei la un nivel care în 2026 poate depăși 30 de miliarde de lei. Totodată, în ultimii ani, ritmul de creștere a fost de peste 20% anual, în condițiile în care media la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 4–5%.
„România are nevoie urgentă de o politică modernă de pricing și rambursare a medicamentelor”, subliniază Horațiu Moldovan.
În perioada următoare, CNAS anunță noi discuții atât cu reprezentanții ARPIM, cât și cu reprezentanții APMGR și PRIMER, astfel încât vocea producătorilor de medicamente inovative și cea a producătorilor de medicamente generice să fie ascultate în mod egal: „Avem nevoie de prețuri corecte, rambursare corectă și predictibilitate pentru pacienți, stat și industrie.”
„Ministerul Sănătății, CNAS, ANMDMR, reprezentanții pacienților și industria farmaceutică trebuie să poarte în următoarele luni un dialog tehnic, serios și responsabil, pentru ca până la finalul acestui an să putem identifica cel mai potrivit mecanism legislativ de stabilire a prețurilor și de rambursare a medicamentelor”, a mai adăugat acesta.
„Nu vreau o Românie în care alegem între medicamente generice și medicamente inovative. Vreau o Românie în care pacientul primește medicamentul potrivit, atunci când are nevoie de el, la un preț corect pentru sistem. Politica medicamentului este o problemă strategică pentru România și o componentă esențială a securității sanitare naționale”, a concluzionat președintele CNAS în poziția sa.
Potrivit datelor Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), 50 de tratamente inovatoare, destinate afecțiunilor oncologice, cardiace, neurologice sau bolilor rare, așteaptă introducerea pe lista medicamentelor compensate, în condițiile în care pacienții români se confruntă cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la terapii inovatoare.
România are a doua cea mai mare contribuție a industriei farmaceutice la cheltuiala farmaceutică netă publică din Europa Centrală și de Est (CEE), după Ungaria. Potrivit raportului EFPIA, în 2023 companiile farmaceutice au acoperit prin mecanisme de tip clawback și alte contribuții obligatorii 25,8% din cheltuiala farmaceutică netă publică, un nivel depășit doar de Ungaria (30,4%).
Prin comparație, în state cu bugete publice mai consistente, precum Germania, Letonia sau Estonia, contribuția industriei se situează la doar 4–8%.
