Astăzi, 27 mai, a fost lansat Pactul pentru Diagnostic Precoce și Management modern al Cancerului Bronhopulmonar de către reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor relevante din sistemul de sănătate din România, membri ai Hub-ului de Inovație în Sănătate.
Prezentul Pact este adoptat în concordanță cu obiectivele Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului în România (Legea 293/2022), cu prioritățile Ministerului Sănătății în domeniul prevenirii oncologice, Recomandarea Consiliului UE 2022/C 473/01 din 9 decembrie 2022 privind extinderea screening-ului oncologic, Rezoluția OMS 78.5 privind Sănătatea Plămânilor din 27 mai 2025, proiectul SOLACE (Strengthening the Screening of Lung Cancer in Europe) și cu nevoia de a transforma rezultatele validate în practică medicală și în politici publice eficiente, scalabile și sustenabile.
Recunoscând că:
- În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer, cu peste 13.500 de decese anual, reprezentând aproximativ o cincime din totalul deceselor prin cancer.
- Diagnosticul tardiv continuă să fie una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului, majoritatea cazurilor fiind identificate în stadii avansate, când opțiunile terapeutice sunt mai limitate, iar prognosticul este semnificativ mai rezervat.
- Depistarea precoce poate îmbunătăți substanțial supraviețuirea și calitatea vieții pacienților.
- Testarea biomarkerilor și integrarea rezultatelor în decizia echipei multidisciplinare (MDT) sunt condiții critice pentru alegerea tratamentului optim și pentru utilizarea eficientă a resurselor. Abordările multidisciplinare și traseele standardizate de îngrijire reduc întârzierile și cresc eficiența clinică. Proiectul pilot regional „Oltenia respiră mai bine” a fost coordonat academic de UMF Craiova prin Hubul de Inovație în Sănătate, în parteneriat cu SNOMR și susținut de membrii Local American Working Group – AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson, Roche și Pfizer. Acesta reprezintă unul dintre primele modele regionale validate în România pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar, integrând chestionar de risc, LDCT, algoritmi de inteligență artificială pentru noduli incidentali și circuit multidisciplinar imagistică–pneumologie–oncologie.
Scopul prezentului Pact este de a crea un cadru comun de colaborare interorganizațională pentru dezvoltarea și implementarea unui model modern, integrat și eficient de diagnostic precoce, orientare rapidă a pacientului și management multidisciplinar în cancerul bronhopulmonar.
OBIECTIVE
1. ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA DIAGNOSTIC PRECOCE
- Introducerea și extinderea screening-ului populațional prin tomografie computerizată cu doză mică (LDCT) pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar în grupurile cu risc înalt, ca prioritate de sănătate publică aliniată recomandărilor și inițiativelor Uniunii Europene.
- Dezvoltarea și adoptarea unui sistem unitar de raportare și management al nodulilor pulmonari, bazat pe criterii internaționale validate, drept garanție a calității, echității și eficienței intervențiilor de depistare precoce.
2. OPTIMIZAREA TRASEULUI PACIENTULUI
- Crearea unui traseu rapid și standardizat de la identificarea riscului la confirmarea diagnosticului și inițierea conduitei terapeutice.
- Reducerea timpilor de așteptare pentru investigațiile specializate și procedurile invazive.
3. CONSOLIDAREA ROLULUI MEDICINEI DE FAMILIE
- Integrarea evaluărilor de risc pentru cancer bronhopulmonar în activitatea de rutină a medicilor de familie.
- Dezvoltarea instrumentelor de identificare și stratificare a riscului în practica curentă.
4. COORDONAREA MULTIDISCIPLINARĂ
- Standardizarea managementului în echipe multidisciplinare (MDT).
- Stabilirea unor criterii clare de funcționare a MDT, care să cuprindă aspecte precum ținta de timp recomandată pentru convocare, specialitățile incluse în funcție de patologie și formatul raportului.
- Îmbunătățirea comunicării între specialități și nivelurile de îngrijire.
Semnat astăzi, 27 mai 2026, la București
- Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților – Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Președinte
- Comisia pentru sănătate, Senat – Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte
- Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senat – Prof. Univ. Dr. Carmen Orban, Președinte
- Alianța Universitară G6-UMF – Prof. Univ. Dr. Dan-Ionuț Gheonea, Rector UMF Craiova
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – Conf. Univ. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, Președinte
- Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) – Conf. Univ. Farm. Răzvan Prisada, Președinte
- Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR) – Prof. Univ. Dr. Laura Mazilu, Președinte
- Societatea Română de Pneumologie (SRP) – Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președinte
- Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România (SRIM) – Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Președinte
- Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) – Dr. Gindrovel Gheorghe Dumitra, Vicepreședinte
- Colegiul Medicilor din România (CMR) – Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Președinte
- Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Dr. Carmen Ungurean, Coordonator prevenție și screening
- Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) – Radu Gănescu, Președinte
- Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) – Rozalina Lăpădatu, Președinte
- Asociația Local American Working Group (LAWG) – Iulia Arif-Percă, Director Executiv
- AstraZeneca România – Radu Rășinar, Country President
- Bristol Myers Squibb România – Cătălin Radu, Director General
- Johnson & Johnson România – Andreea Mocofan, Country Director
- Roche România – Frank Loeffler, General Manager
- Pfizer România – Gabriel Dina, Country Lead România și Bulgaria
Hubul de Inovație în Sănătate, lansat în 2023, își propune, prin proiectele strategice ce vor fi derulate, să încurajeze echipe de cercetători și antreprenori români să dezvolte soluții inovative pragmatice pentru prioritățile din domeniul sănătății – așa cum sunt acestea identificate în Strategia Națională în Sănătate 2023-2030 – „Pentru sănătate, împreună”- care să genereze o contribuție netă la dezvoltarea sistemului de sănătate și a economiei din România.
