Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a aflat vineri, în vizită de lucru în baza aeriană Šiauliai, din Lituania, unde se află dislocat Detașamentul românesc „Carpathian Vipers”, format din 6 avioane de luptă F-16 și 100 de militari. Vizita a avut loc după ce un avion F-16 românesc din detașamentul participant la misiunile de poliție aeriană al NATO în regiunea baltică a doborât o dronă intrată în spațiul aerian eston, cu liderii Estoniei și cu secretarul general al NATO mulțumind României.
Potrivit unui comunicat al MApN, au fost prezentate principalele responsabilități pe care le au militarii români în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, cooperarea cu aliații în misiunile curente, precum și principalele provocări ale misiunii din Lituania. De asemenea, în cadrul unei ceremonii, ministrul apărării naționale a conferit „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”, pilotului din Detașamentul Carpathian Vipers care a doborât, recent, o dronă în spațiul aerian estonian.
Adresându-se audienței, ministrul Miruță a spus că în complicata luptă mondială contra dronelor, un pilot militar român este cel care a reușit acest lucru deosebit și că o astfel de reușită este o muncă de echipă.
„În spatele acelui moment au stat ani de pregătire, disciplină, sute de ore de zbor, coordonare și o echipă întreagă care și-a făcut corect datoria. De aceea, mulțumirea mea se îndreaptă către întreg detașamentul Carpathian Vipers, către fiecare dintre cei aproape 100 de militari români care execută această misiune aici, în Lituania”, a spus el.
Radu Miruță a mulțumit, de asemenea, aliaților cu care militarii români efectuează misiuni zi de zi și i-a asigurat pe membrii Detașamentului Carpathian Vipers de tot sprijinul său.
„Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania. Din 2007 și până astăzi, generații de aviatori români au contribuit la protejarea spațiului aerian baltic și la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței. Ca ministru al apărării naționale, vă spun foarte clar că voi continua să fac tot ceea ce ține de mine pentru ca Armata României să primească echipamentele, tehnologia și capabilitățile de care are nevoie. Vă mulțumesc pentru profesionalism, pentru seriozitate și pentru modul în care reprezentați România aici, la Šiauliai”, a concluzionat ministrul apărării naționale.
În marja vizitei, ministrul apărării naționale a avut o întâlnire bilaterală cu omologul lituanian, Robertas Kaunas, context în care au fost abordate teme concrete privind securitatea Flancului Estic al NATO și adaptarea capacităților de apărare la noile tipuri de amenințări.
Discuțiile s-au concentrat asupra dezvoltării și integrării capabilităților anti-dronă pe Flancul Estic, precum și asupra importanței cooperării operaționale dintre statele aliate. Oficialul lituanian a apreciat profesionalismul militarilor români și rezultatele obținute în misiunile executate în spațiul aerian baltic, inclusiv succesul recent al detașamentului „Carpathian Vipers” în neutralizarea unei drone, subliniind valoarea experienței comune și a interoperabilității dintre aliați.
Cei doi miniștri au evidențiat, totodată, importanța menținerii sprijinului populației pentru efortul de apărare și pentru consolidarea rezilienței societale, în contextul provocărilor generate de războiul de agresiune al Federația Ruse împotriva Ucrainei.
Un subiect important al discuțiilor l-a reprezentat intensificarea campaniilor de propagandă și dezinformare, fenomen cu care Lituania se confruntă în mod constant, similar altor state de pe Flancul Estic. În acest context, ministrul român al apărării a propus introducerea pe agenda summitului de la Ankara a unei discuții consistente privind dezinformarea ca risc major de securitate, susținând necesitatea unei abordări comune a statelor din estul Alianței și a țărilor baltice, bazată pe experiențele și provocările concrete cu care acestea se confruntă zilnic.
De asemenea, cei doi oficiali au subliniat importanța accelerării dezvoltării industriei de apărare europene și regionale, astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor operaționale și nevoilor crescute de înzestrare generate de actualul context de securitate.
