Președintele Cehiei, Petr Pavel, a îndemnat NATO „să-și arate colții” ca răspuns la încercările repetate ale Rusiei de a testa hotărârea alianței pe flancul său estic, sugerând o serie de opțiuni, printre care întreruperea accesului la internet, izolarea băncilor din sistemele financiare globale și doborârea avioanelor care încalcă spațiul aerian al aliaților.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian la Praga, Pavel a cerut răspunsuri „suficient de decisive, potențial chiar asimetrice” pentru a contracara comportamentul provocator al Moscovei față de alianță, în caz contrar existând riscul ca Moscova să-și intensifice acțiunile.
General în rezervă și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, bătrânul de 64 de ani are o experiență în domeniul apărării rar întâlnită printre liderii europeni.
Anii săi de experiență în dialogul cu Moscova în cadrul Consiliului NATO-Rusia, care a fost suspendat, l-au transformat într-o voce influentă în ceea ce privește viitorul alianței și amenințările cu care se confruntă aceasta.
El și-a exprimat frustrarea față de „lipsa de hotărâre a Statelor Unite de a continua să exercite presiuni asupra Rusiei”, deși a evitat să-l critice direct pe Donald Trump, în ciuda faptului că președintele american continuă să pună la îndoială viitorul angajamentelor Washingtonului față de alianță.
Pavel a declarat anterior presei cehe că „Trump a făcut mai mult pentru a submina credibilitatea NATO în ultimele câteva săptămâni decât a reușit Vladimir Putin în mulți ani.”
El a evitat întrebările referitoare la acest comentariu, spunând că nu crede că „vreo critică directă la adresa Statelor Unite va ajuta în acest moment”.
În schimb, el s-a concentrat pe necesitatea de a îndemna membrii NATO să adopte o poziție fermă față de Rusia. După anexarea ilegală a Crimeii de la Ucraina în 2014, el a spus că Moscova a învățat cum funcționează NATO și „a dezvoltat un stil de comportament care aproape atinge pragul prevăzut de articolul 5, dar menținându-se întotdeauna ușor sub acest nivel”.
Articolul 5 din tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.
Pavel a spus că liderii militari ruși au râs uneori de paralizia decizională a alianței.
„Când i-am întrebat de ce întreprind aceste acțiuni provocatoare în aer, cum ar fi apropierile periculoase sau survolarea navelor de război din Marea Neagră sau Marea Baltică, răspunsul lor a fost <<pentru că putem>>. Exact acest tip de comportament l-am permis”, a spus el.
Un avion de vânătoare al NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei în această săptămână, iar incidente similare au perturbat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, se presupune că dronele sunt aparate ucrainene care vizează Rusia și care au fost bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin mijloace de război electronic.
Rusia acuză, de asemenea, statele baltice că colaborează cu Ucraina pentru a lansa atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație pe care acestea o neagă cu tărie.
„După anexarea Crimeii, am discutat de multe ori despre posibila continuare a agresiunii, dar cea mai mare teamă a mea nu era o agresiune militară deschisă împotriva unei țări NATO, ci mai degrabă o provocare sub pragul prevăzut de articolul 5”, a spus el.
Dacă unii lideri europeni „preferă întotdeauna o soluție diplomatică, chiar dacă rușii nu dau dovadă de nicio disponibilitate în acest sens”, NATO riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze, a spus el.
„Din păcate, Rusia nu înțelege limbajul conciliant. Ea înțelege mai degrabă limbajul puterii, însoțit, în mod ideal, de acțiuni concrete… dacă încălcările spațiului aerian al NATO vor continua, vom fi nevoiți să luăm decizia de a doborî fie o aeronavă fără pilot, fie una pilotată”, a continuat liderul ceh.
Pavel a afirmat că alianța ar trebui să ia în considerare și măsuri „asimetrice”, „care nu ucid oameni, dar sunt suficient de puternice pentru a-i face pe ruși să înțeleagă că aceasta nu este calea pe care ar trebui să o urmeze”.
El a dat drept exemplu „întreruperea accesului la internet sau a sateliților – ați văzut ce (diferență) a făcut Starlink pe câmpul de luptă – sau excluderea băncilor rusești din sistemul financiar.”
Reluând avertismentele recente ale prim-ministrului polonez, Donald Tusk, Pavel a spus că „dacă nu reacționăm la încălcările cu care ne confruntăm astăzi, atunci Rusia probabil că va intensifica acțiunile”.
Pavel a insistat că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și hotărâre din partea Statelor Unite”.
Negociatorii americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar trebui probabil să fie mai duri cu Rusia și să condiționeze ridicarea sancțiunilor de un potențial acord de pace, a spus el.
El a criticat, de asemenea, eșecul Europei de a-și defini politica față de Rusia și de a stabili cum ar putea arăta un potențial acord de securitate postbelic.
„În schimb, așteptăm în mare parte ce vine de la Washington. Și chiar și SUA ar putea fi mai mulțumite dacă Europa ar fi mai activă. Dacă nu venim cu propriile noastre propuneri, atunci părem slabi sau dezorientați”, a spus el.
