Economia României va înregistra o stagnare generală în 2026, după o creștere reală a PIB-ului de 0,7% în 2025, urmând să înregistreze o creștere de 2,3% în 2027, relevă previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene.
Consumul intern ar urma să scadă semnificativ, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și a inflației ridicate persistente, determinată de creșterea prețurilor la energie.
Comisia Europeană anticipează și o încetinire a exporturilor, care vor continua totuși să crească moderat, contribuind ușor la creșterea economică prin exporturile nete.
Revenirea economică din 2027 este susținută de așteptările privind o inflație mai scăzută și condiții de finanțare mai favorabile.
La alimentarea acestei speranțe contribuie dinamica din sectorul construcțiilor rezidențiale, despre care executivul european spune că va continua să se redreseze, la care se adaugă investițiile în infrastructura publică, care vor crește, potrivit estimărilor europene, odată cu finalizarea proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Creșterea îngrijorării investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și de incertitudinea politică internă, va afecta probabil investițiile private în prima jumătate a anului, axnticipează Comisia Europeană, care preconizează o redresare treptată a încrederii, care va consolida recentul avânt al investițiilor străine directe. Per ansamblu, creșterea PIB-ului real este estimată la 0,1 % în 2026, cu proiecție de 2,3% în 2027, pe măsură ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor va lua sfârșit, iar scăderea inflației IAPC va stabiliza venitul disponibil, susținând o redresare a consumului privat și public.
„Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, se preconiza că inflația globală va încetini într-un ritm rapid în a doua jumătate a anului 2026, susținută de efecte de bază puternice. Cu toate acestea, conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință. Se estimează acum că inflația IAPC va fi în medie de 7% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a încetini la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul țintă al BNR (2,5+/-1%). Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaz pentru gospodării, au atenuat într-o oarecare măsură creșterea prețurilor la energie”, arată raportul de țară.
Comisia Europeană preconizează că investițiile publice vor înregistra o încetinire odată cu încheierea Fondului de redresare și reziliență (RRF), însă investițiile private vor prelua rolul principal, susținute de îmbunătățirea încrederii investitorilor și de condiții de finanțare mai favorabile.
Comisia Europeană mai arată că șomajul va crește moderat în 2026, înainte de a se reduce în 2027.
Conform previziunilor economice de primăvară, deficitul de cont curent urmează să scadă la 6,4 % din PIB pe parcursul orizontului de prognoză.
Comisia Europeană anticipează că deficitul va scădea în continuare la 6,2% din PIB în 2026. Se estimează că investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB.
În paralel, cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. În ceea ce privește veniturile, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 ar urma să crească veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB.
În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8 % din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital. Orientarea fiscală a avut un caracter contractiv în 2025 și se preconizează că se va modera în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027.
Executivul european preconizează că cheltuielile cu apărarea vor crește de la 1,5 % din PIB în 2025 la 1,8 % din PIB în 2027, susținute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE.
Datoria publică va crește de la mai puțin de 55 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitelor primare publice ridicate și a plăților de dobânzi.
