România rămâne semnificativ sub standardele europene în accesul la inovație, nivelul investițiilor în sănătate și capacitatea sistemului de a genera rezultate mai bune pentru pacienți. Rezultatele Studiului W.A.I.T. 2025, care analizează atât numărul de medicamente inovatoare disponibile în statele europene în perioada 2021-2024, cât și timpul de așteptare pentru accesarea acestora de către pacienți, au fost prezentate azi, 21 mai, de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), reafirmând disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți.
- România are cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi. Un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile – adică mai bine de 3 ani – până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate.
- Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile.
„Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România” – Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.
„Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, – Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM.
„1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa“,– Rozalina Lăpădatu, Președinte APAA.
„Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat“, – Radu Gănescu, Președinte COPAC.
Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții
În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți medicale, precum și organizații de pacienți. Printre direcțiile prioritare identificate se numără:
- Dezvoltarea unui cadru predictibil de finanțare, bazat pe un proces ce analizează numărul și tipul de medicamente care vor intra în procesul de compensare în următorii 2-3 ani și previzionarea bugetelor necesare (horizon scanning)
- Modernizarea procesului de evaluare a noilor medicamente, inclusiv prin luarea în considerare a rapoartelor emise la nivel european
- Măsuri de eficientizare a cheltuielilor de sănătate, prin urmărirea recomandărilor ghidurilor terapeutice cu niveluri înalte de dovezi
- Reforma mecanismului de clawback, inclusiv prin posibilitatea de compensare a investițiilor în cercetare-dezvoltare realizate de companiile farmaceutice inovatoare
Despre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), www.arpim.ro, a fost înființată în anul 1996, și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Începând cu anul 2004, ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA – European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), organizația reprezentativă a industriei farmaceutice din Europa. Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin Chemie-Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Gilead Sciences, Ipsen, Johnson & Johnson, Medison, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Swixx BioPharma, Takeda, UCB, Vifor.
