Parlamentul Ungariei a votat marți pentru oprirea procesului de retragere a țării din Curtea Penală Internațională (CPI), anulând astfel decizia inițiată anul trecut de fostul prim-ministru Viktor Orban pe fondul controverselor legate de mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, informează AFP, preluat de Agerpres.
Potrivit rezultatelor votului, 133 dintre cei 199 de parlamentari au susținut respingerea legii care prevedea retragerea Ungariei din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI. Împotrivă au votat 37 de deputați și senatori, iar cinci s-au abținut.
Inițiativa de anulare a procesului de retragere a fost prezentată luni de premierul proeuropean Peter Magyar și a fost adoptată printr-o procedură accelerată.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Ungariei, Tamas Sulyok.
Guvernul de la Budapesta anunțase deja vineri că renunță la retragerea din CPI, decizie salutată de Adunarea Statelor Părți, organismul legislativ al Curții.
Procesul de retragere fusese lansat pe 3 aprilie 2025 de fostul premier Viktor Orban, în timpul unei vizite la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia CPI emisese în 2024 un mandat de arestare pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza.
La acea vreme, Orban a criticat Curtea Penală Internațională, susținând că instituția și-ar fi pierdut imparțialitatea și ar fi devenit un instrument politic.
După victoria sa în alegerile parlamentare din aprilie 2026, Peter Magyar a anunțat că noul guvern va opri retragerea din CPI și va respecta obligațiile asumate de Ungaria în calitate de stat parte la Statutul de la Roma, inclusiv în ceea ce privește executarea mandatelor de arestare emise de instanță.
Referitor la invitația adresată lui Benjamin Netanyahu pentru participarea la ceremonia dedicată împlinirii a 70 de ani de la Revoluția ungară din 1956, premierul ungar a explicat că au fost invitați toți liderii cu care a avut discuții telefonice după preluarea mandatului.
Înființată în 2002 și având sediul la Haga, Curtea Penală Internațională are rolul de a investiga și judeca persoane suspectate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și alte infracțiuni grave atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete proprii.
Instituția este susținută de 125 de state membre, însă jurisdicția sa nu este recunoscută de mai multe puteri internaționale, printre care Statele Unite, China, Rusia și Israel.
Până în prezent, doar Burundi și Filipine s-au retras oficial din Curtea Penală Internațională.
