Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că a primit mandat din partea premierului Ilie Bolojan să discute cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterilor salariale prevăzute pentru demnitari în noua lege a salarizării unitare, argumentând că, în actualul context fiscal și social, aceștia nu pot fi principalii beneficiari ai reformei.
Potrivit ministrului, mandatul a fost stabilit în urma unei discuții cu premierul Ilie Bolojan.
„Am primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în anul 2031. În urma discuției cu prim-ministrul Ilie Bolojan, săptămâna viitoare voi merge la Bruxelles, unde voi susține această poziție în cadrul procesului de renegociere finală a PNRR”, a transmis Pîslaru.
Anunțul vine la două zile după ce ministrul a prezentat public proiectul noii legi a salarizării unitare, reformă asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit datelor prezentate luni de Pîslaru, 56% dintre posturile din sectorul public (21% vor avea creșteri de peste 10%; 14% vor avea creșteri între 5% și 10%; 21% vor avea creșteri între 0% și 5%) ar urma să beneficieze de majorări salariale, în timp ce pentru restul angajaților (44%) vor fi acordate diferențe compensatorii astfel încât niciun venit aflat în plată să nu scadă.
Ministrul a recunoscut că solicitarea contravine poziției exprimate până acum de Comisia Europeană, care a insistat ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar întregului sector public.
„Știu că este un subiect sensibil. Știu și că poziția exprimată până acum, inclusiv în scris, de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public. Cu toate acestea, consider că este datoria mea să folosesc toate argumentele disponibile pentru a încerca să obțin o evaluare diferită”, a explicat ministrul.
Dragoș Pîslaru a susținut că reforma salarizării rămâne necesară și că România are nevoie de un sistem salarial mai predictibil și mai echitabil în sectorul public.
Totodată, el a apărat principiul includerii demnitarilor în aceeași grilă salarială unitară, argumentând că statul trebuie să poată atrage persoane competente în funcțiile de conducere.
„România este prea săracă să nu remunereze adecvat și unitar pe cei care au responsabilitatea să o conducă. Nu discutăm de meritul individual, ci de posibilitatea de a atrage persoane profesioniste și competente în pozițiile de demnitate publică”, a afirmat ministrul.
Pîslaru consideră însă că situația bugetară actuală și percepția publică fac dificilă aplicarea imediată a majorărilor prevăzute pentru demnitari.
„Într-un astfel de moment, chiar dacă ar exista o reașezare obiectivă de grile, demnitarii nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil”, a transmis acesta.
Ministrul a avertizat că percepția privind distribuirea inegală a beneficiilor reformei riscă să afecteze sprijinul public și politic pentru adoptarea noii legi.
„Societatea noastră este puternic divizată, iar percepția publică privind beneficiile inegale ale reformei afectează direct șansele de adoptare a legii”, a subliniat Pîslaru.
În opinia sa, o înghețare temporară sau o aplicare etapizată a noii grile pentru demnitari ar reprezenta o soluție de echilibru, fără a renunța la obiectivul implementării integrale a reformei.
„O înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară, inclusiv pentru demnitari”, a precizat ministrul.
Legea salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar adoptarea acesteia este legată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro din finanțarea europeană. Potrivit acordului semnat săptămâna trecută de PSD, PNL, USR și UDMR și mediat de președintele Nicușor Dan, noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027.
