Elevii din România au obținut rezultate sub media OCDE la matematică, lectură și științe, relevă cel mai recent studiu global PISA, cu un prag de peste 50% al analfabetismului funcțional la matematică și un procent aproape de 50% al analfabetismului funcțional când vine vorba de lectură.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat Programul internațional de evaluare a elevilor (PISA) evaluează cunoștințele, competențele și atitudinile elevilor în vârstă de 15 ani.
Testele analizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient; datele colectate prin chestionare descriu contextul în care elevii învață.
Acest lucru oferă informații despre măsura în care sistemele de învățământ îi pregătesc pe elevi pentru provocările vieții reale și pentru succesul viitor. România a participat pentru prima dată la PISA în 2002.
Cum se descurcă elevii la știință?
Aproximativ 54% dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la științe (media OCDE: 74%). Cel puțin, acești elevi pot recunoaște explicația corectă pentru fenomene științifice familiare și pot folosi aceste cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este valabilă pe baza datelor furnizate.
Acest lucru înseamnă că 48% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional la știință.
La nivel global, peste 85% dintre elevii din țările cu cele mai bune performanțe – B-S-J-Z (China), Macao (China), Singapore, Estonia, Japonia, Taipeiul Chinez și Coreea (în ordinea descrescătoare a acestei ponderi) – au obținut performanțe la acest nivel sau la un nivel superior.
În România, 2 % dintre elevi s-au situat printre cei mai performanți la științe, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 (media OCDE: 7 %).
Acești elevi pot aplica în mod creativ și autonom cunoștințele lor de științe într-o gamă largă de situații, inclusiv în cele necunoscute.
Care este nivelul de alfabetizare în domeniul matematicii?
48% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență în matematică, mult sub media OCDE, care se situează la 65%.
Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două trasee alternative sau conversia prețurilor într-o altă monedă).
Datele relevă că 52% dintre elevii din România cu vârsta de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică, 30% dintre aceștia aflându-se la un nivel foarte jos de performanță, sub nivelul 1a.
Aproximativ 4% dintre elevii din România au înregistrat performanțe de vârf la matematică, ceea ce înseamnă că au atins nivelul 5 sau 6 la testul PISA de matematică, sub media OCDE de 8%).
Cele mai mari ponderi de elevi care au atins nivelul 5 sau 6 au fost observate în șapte țări și economii asiatice: B-S-J-Z (China) (54%), Singapore (37%), Taipeiul Chinez (32%), Macao (China) (29%), Coreea (23%), Japonia (22%) și Hong Kong (China) (21%).
La aceste niveluri, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le face față. În 13 țări și economii participante la PISA 2025, peste 10 % dintre elevi au atins nivelul 5 sau 6 de competență.
Cum stau elevii români la lectură?
Aproximativ 52 % dintre elevii din România au atins nivelul 2 sau un nivel superior la lectură. Și la acest capitol, țara noastră se află sub media OCDE de 69%.
Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații pe baza unor criterii explicite, deși uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit acest lucru.
Acest lucru înseamnă că 48% dintre elevii din România cu vârsta de 15 ani sunt analfabeți funcțional la lectură. De altfel, România a înregistrat o scădere abruptă, cu 16 puncte, la acest capitol, comparativ cu anul 2022, când a avut loc evaluarea precedentă a OCDE.
La nivel global, proporția elevilor de 15 ani care au atins nivelurile minime de competență la lectură (nivelul 2 sau mai ridicat) a variat de la 93% în B-S-J-Z (China) la 4% în Rwanda.
În România, 1% dintre elevi au obținut un scor la nivelul 5 sau superior la lectură (media OCDE: 6%).
Acești elevi pot înțelege texte lungi, pot face față unor concepte abstracte sau contraintuitive și pot face distincția între fapte și opinii, pe baza unor indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.
Curiozitatea elevilor, perseverența lor și modul în care aceștia percep valoarea școlii
Raportul relevă că 77% dintre elevii din România sunt de acord sau întru totul de acord că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite, comparativ cu 73 % la nivelul țărilor din OCDE.
În plus, 63% dintre elevi au declarat că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile (media OCDE: 60 %). În același timp, 22 % sunt de acord sau întru totul de acord că școala a fost o pierdere de timp (media OCDE: 24 %).
Între 2022 și 2025, aceste atitudini s-au modificat oarecum în România.
Procentul elevilor care au declarat că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite a scăzut cu 4,8 puncte procentuale; proporția celor care au declarat că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile a crescut cu 2,6 puncte procentuale; iar procentul elevilor care au fost de acord că școala a fost o pierdere de timp a scăzut cu 7,8 puncte procentuale în această perioadă.
Atitudinea elevilor față de învățare
Studiul PISA 2025 a întrebat elevii și despre alte atitudini față de învățare. De exemplu, 61% dintre elevii din România au o gândire orientată spre progres (media OCDE: 69%), adică sunt de părere că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback.
În medie, în țările OCDE, elevii cu gândire orientată spre dezvoltate obțin cu 28 de puncte mai mult la științe decât cei cu o mentalitate rigidă. În România, această diferență este de 17 puncte, după luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor.
Datele PISA 2025 descriu, de asemenea, comportamentele elevilor legate de autoreglare și stabilirea obiectivelor.
De exemplu, în România, aproximativ 45 % dintre elevi au declarat că își planifică adesea sau foarte adesea modul de abordare a studiului. În plus, 53 % dintre elevi își pun întrebări despre materia studiată pentru a verifica dacă au înțeles totul (mediile OCDE: 37 %, respectiv 49 %).
Un elev autonom și organizat știe când și unde să ceară ajutor. Datele PISA 2025 arată că, în majoritatea țărilor, elevii tind să se bazeze pe profesori și colegi de clasă pentru sprijin în ceea ce privește temele școlare.
În România, 75 % dintre elevi le cer ajutorul profesorilor atunci când au nevoie, iar 82 % apelează la colegii de clasă atunci când nu înțeleg pe deplin ceva (mediile OCDE: 77 % și, respectiv, 82 %).
În România, stabilirea autonomă a obiectivelor are o corelație pozitivă cu performanța la disciplinele științifice, după ce se ia în considerare profilul socio-economic al elevilor și al școlilor.
Cum este perceput deficitul de resurse umane și de materiale didactice
În 2025, 13% dintre elevii din România frecventau școli ale căror directori au raportat că procesul de învățământ era îngreunat, cel puțin într-o oarecare măsură, de o lipsă percepută de personal didactic (media OCDE: 39%); procentul privind lipsa percepută de personal auxiliar a fost de 21% (media OCDE: 39%).
Datele PISA 2025 relevă faptul că deficitul perceput de resurse materiale rămâne o preocupare în majoritatea țărilor și economiilor. Aproximativ 24 % dintre elevii din România au frecventat școli ale căror directori au raportat că lipsa materialelor educaționale (de exemplu, manuale, echipamente IT, materiale de bibliotecă sau de laborator) a împiedicat procesul de învățământ, cel puțin într-o anumită măsură, iar 24 % se aflau în școli în care se percepea că lipsa infrastructurii fizice (de exemplu, clădiri, terenuri, sisteme de încălzire/răcire, sisteme de iluminat și acustice) împiedica procesul de învățământ. În 2022, procentele corespunzătoare erau de 38 %, respectiv 28 %.
Resurse digitale
În România, elevii au declarat că petrec în medie 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru activități de învățare (media OCDE: 1,7 ore). În același timp, o parte semnificativă din timpul petrecut de elevi folosind dispozitive digitale în zilele de școală este dedicată activităților care nu țin de învățare: elevii din România au declarat că petrec 1,7 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală în scop recreativ (media OCDE: 1,1 ore).
În România, 29 % dintre elevi au declarat că ai lor colegi lor sunt adesea distrași de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorității sau tuturor orelor de științe (media OCDE: 28 %).
În medie, la nivelul țărilor OCDE, elevii care au semnalat distragerea atenției cauzată de dispozitivele digitale în timpul orelor de științe obțin cu 11 puncte mai puțin la științe decât cei care nu au semnalat o astfel de distragere (după luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor). În România, aceștia obțin cu 18 puncte mai puțin.
În medie, în țările OCDE, elevii din școlile în care utilizarea telefoanelor mobile nu este permisă în incinta școlii sunt cu aproximativ 13% mai puțin predispuși să raporteze distragerea atenției cauzată de dispozitivele digitale.
În 2025, 49% dintre elevii din România frecventau școli cu o astfel de interdicție (media OCDE: 49%), în creștere față de PISA 2022 (22%; media OCDE în PISA 2022: 34%). Acest lucru indică o creștere substanțială a aplicării interdicțiilor privind telefoanele mobile în această perioadă.
Elevii din majoritatea sistemelor de învățământ utilizează chatbot-uri bazate pe inteligență artificială (IA) pentru temele școlare, ceea ce creează noi provocări și oportunități pentru procesul lor de învățare. În România, 40% dintre elevi au declarat că utilizează chatbot-uri bazate pe IA pentru a-i ajuta să învețe cel puțin o dată pe săptămână (media OCDE: 46%). Elevii folosesc, de asemenea, frecvent IA pentru a efectua cercetări preliminare cu privire la un subiect nou (România: 33%; media OCDE: 31%), pentru a rezuma un text pe care au trebuit să îl citească (România: 31%; media OCDE: 30%) și pentru a redacta schițe de text pentru temele de scriere (România: 33%; media OCDE: 29%). Doar 9 % dintre elevi au declarat că nu folosesc niciodată sau aproape niciodată chatbot-uri bazate pe IA pentru niciuna dintre sarcinile școlare examinate în cadrul studiului PISA (media OCDE: 14 %).
Metodologie
Peste 760 000 de elevi au participat la evaluarea PISA în 2025, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi în vârstă de 15 ani din școlile celor 91 de țări și economii participante.
În România, 7 725 de elevi, din 322 de școli, au luat parte la evaluarea PISA, reprezentând aproximativ 172 000 de elevi cu vârsta de 15 ani (aproximativ 76 % din populația totală de elevi cu vârsta de 15 ani).
Elevii care au participat la studiul PISA au vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni la momentul evaluării și au absolvit cel puțin 6 ani de școlarizare formală.
Elevii au susținut un test de două ore, fiecare elev fiind evaluat la două discipline. Elevilor li s-au dat întrebări diferite și combinații diferite de discipline (de exemplu, științe urmate de lectură sau matematică urmată de științe etc.). Întrebările din test au fost o combinație de întrebări cu răspunsuri multiple și întrebări care le cereau elevilor să formuleze propriile răspunsuri.
De asemenea, elevii au completat un chestionar privind contextul personal, care a durat aproximativ 35 de minute. Chestionarul viza obținerea de informații despre elevi înșiși, atitudinile, înclinațiile și convingerile lor, mediul familial, precum și experiențele lor școlare și de învățare. Directorii de școli au completat un chestionar privind managementul școlar, organizarea și mediul de învățare.
Unele țări/economii au distribuit, de asemenea, chestionare suplimentare elevilor, părinților și/sau cadrelor didactice, pentru a obține mai multe informații. Rezultatele acestor chestionare opționale nu sunt incluse în prezenta notă.
