Cheltuielile publice pentru educație din UE (de la nivelul preșcolar până la cel terțiar) au reprezentat 4,7 % din produsul intern brut (PIB) în 2023, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.
Față de 2022, această cifră nu s-a modificat; cu toate acestea, ea reprezintă o ușoară scădere de 0,3 puncte procentuale (pp) față de 2020 (5,0 %), anul cu cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație de la începerea colectării datelor în 2012.
Dintre țările UE, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație raportat la PIB a fost înregistrat în Suedia (6,8 %), urmată de Finlanda (6,3 %) și Belgia (6,2 %).
Cele mai scăzute niveluri au fost înregistrate în România (3,0 %), Grecia (3,3 %) și Malta (3,4 %).
Comisia Europeană urmează să prezinte în toamnă un Pachet european pentru educație și a deschis o consultare publică pentru a identifica soluțiile necesare pentru îmbunătățirea sistemelor de educație din statele membre.
Consultarea publică este deschisă până la 8 septembrie și este structurată în jurul a trei teme principale.
Prima vizează consolidarea competențelor de bază ale elevilor, precum citirea, matematica și științele, dar și dezvoltarea competențelor digitale și civice.
A doua temă se referă la atractivitatea profesiei de profesor, prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și crearea unor perspective reale de dezvoltare a carierei.
Cea de-a treia temă privește pregătirea școlilor pentru educația digitală și pentru transformările generate de utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale.
