NATO ia în considerare renunțarea la practica recentă de a organiza summituri anuale, au declarat șase surse din interiorul Alianței pentru Reuters, o mișcare care ar putea evita o posibilă întâlnire tensionată cu președintele american Donald Trump în ultimul său an de mandat.
Administrația Trump a lansat în mod repetat critici dure la adresa multora dintre celelalte 31 de state membre ale alianței de apărare conduse de SUA, reproșându-le cel mai recent că nu oferă mai mult sprijin pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului.
Frecvența summiturilor NATO a variat de-a lungul istoriei de 77 de ani a alianței, însă liderii săi s-au întâlnit în fiecare vară din 2021 și se vor reuni și anul acesta în capitala Turciei, Ankara, pe 7 și 8 iulie.
Însă unele state membre susțin încetinirea ritmului, au declarat pentru Reuters un oficial european de rang înalt și cinci diplomați, toți din țări membre NATO.
Un diplomat a spus că summitul din 2027, care va avea loc în Albania, ar urma probabil să se desfășoare în toamna acelui an, iar NATO ia în calcul să nu organizeze deloc unul în 2028 – anul alegerilor prezidențiale din SUA și ultimul an calendaristic complet al lui Trump în funcție.
Un alt diplomat a afirmat că unele țări susțin organizarea summiturilor o dată la doi ani, adăugând că nu a fost luată nicio decizie și că secretarul general Mark Rutte va avea ultimul cuvânt.
Răspunzând unei solicitări Reuters, un oficial NATO a declarat: „NATO va continua să organizeze reuniuni regulate ale șefilor de stat și de guvern, iar între summituri aliații NATO vor continua să se consulte, să planifice și să ia decizii privind securitatea noastră comună.”
Două dintre surse l-au menționat pe Trump ca factor, însă mai multe au spus că există și considerente mai largi.
Unii diplomați și analiști susțin de mult timp că summiturile anuale creează presiune pentru rezultate spectaculoase, care distrag atenția de la planificarea pe termen lung.
„Mai bine să avem mai puține summituri decât summituri slabe”, a spus un diplomat. „Oricum avem mult de lucru, știm ce trebuie să facem.”
Un alt diplomat a spus că adevărata măsură a forței alianței o reprezintă calitatea discuțiilor și a deciziilor.
Summitul de anul trecut de la Haga a fost, de asemenea, în mare măsură influențat de cererea lui Trump ca statele NATO să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB – obiectiv pe care acestea l-au acceptat convenind să aloce 3,5% pentru apărarea de bază și 1,5% pentru investiții mai largi legate de securitate. Faptul că reuniunea s-a încheiat fără tensiuni majore a fost considerat un succes.
Și reuniunea din acest an se anunță tensionată.
După ce aliații NATO au refuzat să-i ofere sprijinul solicitat în războiul cu Iranul, pe care îl declanșase fără a-i consulta sau informa, Trump a pus deschis sub semnul întrebării dacă SUA ar trebui să respecte pactul de apărare colectivă al NATO și a spus că ia în calcul retragerea din alianță. Cu câteva luni înainte, el revendicase Groenlanda, un teritoriu autonom aparținând Danemarcei, stat membru NATO.
La summitul din 2018, Trump a amenințat că va pleca în semn de protest față de nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare ale celorlalți aliați NATO.
„Dacă și-ar fi dus la îndeplinire amenințarea de a pleca în semn de protest, am fi fost nevoiți să gestionăm consecințele unei NATO zdruncinate”, a scris Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO de la acea vreme, într-un volum de memorii publicat anul trecut.
