Interviu realizat de Zaim Diana
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, principalele oportunități europene și proiecte strategice pentru România, de la posibilitatea găzduirii Hub-ului european de securitate maritimă la Marea Neagră, continuarea Programului Operațional Sănătate, până la accesarea banilor europeni din Fondul european pentru Competitivitate și inițiativele europene privind achizițiile comune de medicamente.
România trebuie să se asigure că prețurile la energie nu cresc exponențial, dar să și ridice problema instabilității pieței energiei pe agenda liderilor europeni de săptămâna viitoare
Odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, cetățenii europeni au început să resimtă creșteri ale prețurilor pe piața energiei, în special la carburanți. În acest context, Victor Negrescu susține că „România ar trebui să vină cu o serie de măsuri pe care să le livreze la nivel național pentru a ne asigura că prețurile nu cresc exponențial. Sunt state membre care au înregistrat o creștere a prețurilor la carburanți care este mult mai mare decât în țara noastră.”
„Mai mult decât atât, România trebuie să ridice acest subiect pe agenda liderilor europeni în cadrul Consiliului European de săptămâna viitoare. Sper ca liderii europeni să vină cu o viziune comună, tocmai pentru a combate fragmentarea care există pe zona de energie și pentru a ne asigura că economia europeană nu are de suferit.”
Propunerile recente anunțate de eurodeputatul social-democrat pentru stabilizarea sectorului energetic sunt următoarele: combaterea speculei, dezvoltarea unor mecanisme de susținere pentru industriile afectate folosind fonduri de rezervă sau alternative.
Există premisele ca Hub-ul european de securitate maritimă pentru Marea Neagră să fie creat în cursul acestui an. Victor Negrescu: România merită să găzduiască acest Hub pe termen lung
„De fiecare dată am întrunit suportul colegilor eurodeputați pentru crearea acestui Hub de securitate, pe care îl doresc a fi creat la noi în țară. Am inițiat, de asemenea, un dialog instituțional cu reprezentanții din România pentru a-i sprijini în aceste demersuri. (…) Există premisele pentru ca acest Hub de securitate maritimă să fie creat în cursul acestui an. Mă aștept ca în următoarele luni să avem deja un răspuns pozitiv. Îmi doresc mai degrabă o structură stabilă. Există și o formulă de coordonare rotativă a Hub-ului de Securitate. (…) Crucial pentru noi este să avem o structură stabilă la noi în țară, un fel de secretariat care să gestioneze toate proiectele strategice ale Hub-ului. (…) România merită să găzduiască acest Hub pe termen lung. Actorii naționali relevanți trebuie să continue demersurile pe care le-am inițiat.”
Potrivit europarlamentarului social-democrat, Hub-ul ar urma să gestioneze toate proiectele pe care UE le are la Marea Neagră, mai ales de interconectare pe zona de energie și pe zona digitală cu statele riverane. Ar urma să sprijine statele membre în acțiunile privind deminarea Mării Negre, tot ce înseamnă coordonarea statelor partenere pe zona de radare, de monitorizare, zona de fluidizare a traficului comercial pe Marea Neagră, pe zona portuară și, de asemenea, o coordonare a eforturilor europene împreună cu demersurile NATO la Marea Neagră.
Reamintim că Victor Negrescu a inițiat demersuri la nivel european pentru crearea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră, promovând amendamente în Parlamentul European privind bugetarea lui și lansând un dialog instituțional cu autoritățile române pentru ca această nouă structură să fie găzduită în România.
România trebuie să se asigure că Fondul european pentru Competitivitate va ține cont de specificul fiecărei regiuni. Victor Negrescu, apel la autoritățile din România să elaboreze un Plan Național de Competitivitate, cu ținte și direcții precise
Întrebat despre posibilitatea distribuirii Fondului european pentru Competitivitate în funcție de un echilibru geografic, Victor Negrescu a explicat că sunt state care se opun acestui demers, ceea ce face negocierile mai dificile.
„Vorbim de sume consistente de aproximativ 100 de miliarde de euro și în contextul acesta nu putem să ne permitem ca țara noastră să rateze această cursă spre creșterea competitivității. În sensul acesta, demersurile nu sunt simple. Sunt state care se opun acestui demers și noi trebuie să ne asigurăm că avem această distribuție geografică și inclusiv conceptul de widening care presupune ca în jurul unor proiecte europene să existe mereu și parteneri din regiunea noastră. A funcționat pe programul Horizon, am fost unul dintre cei care au susținut acest demers la momentul respectiv și trebuie să-l avem și aici.
„În același timp, fac apel la autoritățile din România să elaboreze un Plan Național de Competitivitate, cu ținte precise, direcții precise, companii pe care le promovăm, proiecte pe care dorim să le promovăm la nivel european. Nu putem să începem să scriem proiectele când apar apelurile; ar fi greșit. Noi deja trebuie să gândim care sunt direcțiile de acțiune pe fiecare componentă în parte.”
Referindu-se la bugetul național în susținerea competitivității economice, Victor Negrescu a subliniat că investițiile în acest domeniu trebuie să se reflecte în alocările bugetare: „Bugetul național trebuie să ofere capacități financiare pentru zona de investiții în competitivitate, lucru pe care, din păcate, nu l-am văzut în ultima perioadă.”
Banii europeni, „masca de oxigen” pentru bugetul național și pentru investițiile în sănătate și educație. Continuarea Programului Operațional Sănătate post-2027, o prioritate
„România are investiții importante în sănătate. Într-adevăr, ele sunt alimentate din banii europeni. Și banii europeni sunt masca de oxigen a bugetului național și, cu siguranță, inclusiv pe zona de sănătate, dar și pe zona de educație. Așa că este prioritar pentru noi ca aceste două componente să poată să fie în continuare finanțate din banii europeni.”
„În raportul pe care îl creionez, voi solicita ca statele membre să aibă posibilitatea să creeze în continuare programe operaționale dedicate, adică să avem în continuare un Program Operațional Sănătate post-2027. De altfel, am lucrat împreună cu ministrul sănătății pentru a asigura că spitalele care nu au putut să fie finalizate prin PNRR, să poată să fie finanțate în continuare prin Programul Operațional Sănătate. Îmi doresc ca acele spitale să fie finalizate prin continuarea acestui program operațional. Poate, de ce nu, să vorbim și de alte modernizări care ar putea să fie incluse într-un viitor Program Operațional Sănătate post-2027. Eu cred că acest lucru trebuie să fie o prioritate națională.”
În același context, Victor Negrescu a făcut apel la mai multă transparență în definirea poziției României privind bugetul multianual al Uniunii Europene: „Ministerul de Externe și Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte public care este viziunea României cu privire la viitorul buget multianual și această viziune trebuie să fie rezultatul unor consultări reale cu toate ministrele, cu toți actorii relevanți, cu societățile civile, cu sindicatele, cu patronatele, dar poate și cu noi, eurodeputații, care avem un cuvânt de spus și care avem un impact în modul în care se configurează bugetul european multianual. (…) Sunt convins că dacă vom avea o astfel de consultare publică, sănătatea ar urca mai sus pe agenda pe care o susține în momentul de față România.”
O conectare mai profundă la oportunitățile europene poate transforma România într-un reper în domeniul sănătății
„România are profesioniști foarte buni în zona de sănătate și trebuie să continuăm să ne conectăm cât se poate de mult cu rețelele și oportunitățile europene. Am remarcat voință în ultimele luni partea ministrului sănătății. Dar trebuie să mergem și mai departe, trebuie să devenim lideri de proiecte, să venim cu inițiative noi pe lângă cele existente. (…) Ar fi important pentru noi să avem companii specializate, fie în producția de medicamente sau de echipamente medicale. De asemenea, să ne asigurăm că acele noi tehnologii și noi practici medicale sunt imediat implementate în sistemul medical românesc. Dacă vom reuși lucrurile acestea, automat România poate deveni un reper.”
Achiziții comune de medicamente și fonduri europene dedicate sănătății, priorități pentru un acces echitabil la tratamente în UE
„Sunt un susținător activ al nevoii de a avea achiziții comune la nivel european pentru anumite categorii de medicamente, dar și de aparatură medicală. Doresc ca fiecare pacient european să aibă acces la cele mai bune servicii medicale, la cel mai bun tratament și, în sensul acesta, prin amendamentele mele am căutat să subliniez aceste aspecte, fiind membrul Comisiei de Sănătate a Parlamentului European.”
„Sunt raportorul opiniei Parlamentului European privind planurile naționale și am cerut ca în viitoarea Politică de Coiziune, transformată în aceste planuri naționale, să existe fonduri dedicate pentru zona de sănătate, inclusiv pentru achiziționarea de medicamente. De asemenea, la nivelul bugetului general al Uniunii Europene, am depus un amendament prin care cer păstrarea unei linii speciale pentru sănătate în viitorul Fond pentru Competitivitate și acele sume pe care noi le solicităm, în valoare de 10 miliarde de euro, ar trebui să meargă inclusiv către accesibilizarea tratamentelor inovative.”
