Folosirea energiei ca armă politică, odată cu invazia Rusiei în Ucraina, a făcut loc unei tendințe de „transformare a tuturor lucrurilor în arme politice” după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, a declarat fostul ministru german al Economiei, potrivit The Guardian. În opinia sa, lumea a trecut de la utilizarea energiei ca instrument de presiune la folosirea tarifelor, tehnologiei și a altor mijloace pentru a provoca prejudicii.
Robert Habeck, politician din partea Verzilor și fost ministru al Economiei, a declarat că ideea potrivit căreia gazul „nu va fi niciodată o armă politică” a împins guvernele germane succesive în capcana lui Vladimir Putin. În opinia sa, această abordare a dus la construirea gazoductelor Nord Stream și la vânzarea rezervelor strategice către Gazprom, pe care Rusia le-a golit înainte de invazie.
Însă realegerea lui Donald Trump a provocat un al doilea șoc de securitate, cu consecințe „dramatice, drastice… și de mare amploare”, care includ folosirea tarifelor și a tehnologiei ca arme, a declarat acesta.
„De la transformarea energiei într-o armă – ceea ce era deja destul de grav – la transformarea tuturor lucrurilor în arme politice: aceasta este lecția pe care sper că toată lumea a învățat-o”, a declarat Habeck.
Europa se confruntă cu o criză energetică iminentă după ce, în februarie, Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, provocând lovituri de represalii care au blocat strâmtoarea Hormuz, prin care trece 20 % din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial.
Creșterea prețurilor a reaprins apelurile pentru dezvoltarea energiei curate produse local și criticile potrivit cărora Europa ar fi trebuit să renunțe mai rapid la combustibilii importați.
Habeck și-a apărat, de asemenea, decizia din 2022 de a amâna închiderea ultimelor centrale nucleare din Germania cu doar câteva luni, în loc să permită realimentarea acestora și funcționarea lor pentru o perioadă mai lungă. Uniunea Creștin-Democrată (CDU), aflată atunci în opoziție, a criticat Ministerul Economiei pentru că nu a realizat o analiză deschisă asupra acestei chestiuni. O anchetă parlamentară desfășurată anul trecut nu a ajuns la o concluzie.
„Personal, nu aș fi avut nicio problemă ca (reactoarele) să fie folosite încă câțiva ani, dacă acolo s-ar fi oprit lucrurile”, a spus Habeck. El a afirmat că unele părți ale opoziției păreau să folosească subiectul ca pe un „cal troian” pentru a redeschide legea privind eliminarea treptată a energiei nucleare și că modificarea regulilor pentru a permite realimentarea reactoarelor ar putea crește producția până la un nivel care ar „distruge piața în creștere a energiei regenerabile”.
Germania a produs 60% din electricitatea sa din surse regenerabile anul trecut, restul provenind din cărbune și gaze. Habeck a spus că a devenit „oarecum agnostic” în privința riscurilor energiei nucleare în Germania, dar își amintește dezastrul de la Cernobîl din 1986 și radiațiile care au acoperit Europa.
