Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat după participarea la summitul B9 de la București că Ucraina joacă deja rolul unui „furnizor de securitate” pentru Europa, în timp ce Rusia rămâne „o amenințare de securitate pe termen lung” atât pentru continent, cât și pentru NATO.
„Am fost bucuros să particip astăzi la summitul B9 de la București. În intervenția mea, am subliniat rolul Ucrainei ca furnizor de securitate în Europa. În schimb, Rusia rămâne o amenințare de securitate pe termen lung atât pentru Europa, cât și pentru Alianță”, a transmis liderul finlandez.
Alexander Stubb a făcut apel la consolidarea unității Alianței Nord-Atlantice în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
„Trebuie să privim dincolo de zgomotul de fond și să consolidăm unitatea NATO”, a subliniat el.
Președintele Finlandei a precizat că a discutat în marja summitului despre viitoarea reuniune NATO de la Ankara cu secretarul general al Alianței, Mark Rutte.
Totodată, Stubb a avut o întâlnire bilaterală cu președintele Ucraina, Volodimir Zelenski, discuțiile fiind axate pe securitatea europeană și evoluțiile de pe front.
„Am discutat despre consolidarea securității europene împreună. El mi-a oferit și o actualizare privind situația de pe linia frontului și eforturile de pace”, a arătat președintele Finlandei.
Reuniți la București sub auspiciile președintelui Nicușor Dan, liderii statelor din formatul București 9 și ai țărilor nordice au stabilit, la reuniunea desfășurată în prezența secretarului general al NATO Mark Rutte, a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski și a Statelor Unite, hotărârea lor de a accelera conceptul „NATO 3.0”, definit printr-o Europă mai puternică într-o Alianță mai puternică, în contextul amenințărilor crescânde generate de Rusia.
În declarația comună convenită, participanții au subliniat că reuniunea „reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO”, evidențiind „linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”, precum și „hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.
Primul document oficial asumat la nivel înalt care susține conceptul „NATO 3.0” vine ca urmare a unui discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, susținut în luna februarie la reuniunea miniștrilor apărării din NATO și în care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat atunci o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.
Documentul a fost adoptat de cele nouă state ale Formatului București 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria –, alături de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Declarația comună a fost semnată de toate statele participante, cu excepția Ungariei care a exprimat o abținere constructivă, un demers diplomatic prin care un stat nu blochează o acțiune, dar se abține sub rezerva neprimirii unui mandat politic. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de noul Guvern al Ungariei, aflat în proces de instalare în mandat. Este primul summit din ultimii ani în care documentul final al summitului este parafat de toți liderii participanți.
Semnatarii documentului, între care președinții Nicușor Dan, Karol Nawrocki, Alexander Stubb și Gitanas Nauseda și premierul Mette Frederiksen, au reafirmat că „legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective” și au anunțat intensificarea contribuțiilor la apărarea comună, inclusiv prin creșterea investițiilor militare către ținta de 5% din PIB.
