Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a rememorat în volumul „On My Watch: Conducând NATO în vremuri de război” momentele de criză care au pus Alianța Nord-Atlantică la grea încercare în timpul mandatului lui Donald Trump. Într-un material publicat pe The Guardian și care reprezintă un extras din viitorul volum ce va fi disponibil pe 23 octombrie, Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței (2014 – 2024), își amintește de perioada tumultoasă petrecută alături de Donald Trump și de cât de aproape a fost președintele SUA de a duce alianța la colaps. Povestea începe în noiembrie 2016, cu o surpriză electorală și o anxietate geopolitică fără precedent: președintele ales al Statelor Unite catalogase NATO drept „depășită” și se lăuda că „nu are nevoie de sfaturi în politică externă, pentru că are o minte foarte bună”.
Primele convorbiri: un optimism prudent și un Stoltenberg care îl evalua greșit pe Trump după ce liderul SUA i-a cerut sfatul despre numirile cheie din administrația sa
Stoltenberg scrie că, în noaptea alegerilor din noiembrie 2016, vestea victoriei lui Trump a venit cu anxietate la sediul NATO din Bruxelles. „Eram îngrijorat de ceea ce urma să se întâmple, pentru că observasem cât de critic era Trump față de NATO în campania sa. Spusese că ‘NATO este depășită’, ceea ce punea sub semnul întrebării 70 de ani de politică externă americană”, notează fostul secretar general.
Totuși, Stoltenberg a instituit o „disciplină internă strictă” la cartierul general al Alianței: „Nicio grimasă, nicio glumă despre tweet-urile lui Trump. Ar fi fost ruinător dacă s-ar fi aflat că personalul NATO râde de președintele SUA”.
„Am fost îngrijorat, dar hotărât să stabilesc rapid o relație de lucru”, își amintește Stoltenberg.
Prima discuție telefonică dintre cei doi a fost, surprinzător, cordială. „Sunt un mare, mare fan al NATO! Abia aștept să colaborăm!”, i-a spus Trump. Secretarul general a fost uimit să constate că, la esență, cei doi păreau de acord asupra punctelor principale: aliații europeni trebuiau să investească mai mult în apărare, iar lupta împotriva terorismului trebuia consolidată.
Trump i-a cerut părerea despre numirile-cheie din viitoarea administrație, un alt lucru care l-a surprins pe Stoltenberg
„Ce părere aveți despre Rex Tillerson pentru Departamentul de Stat?”, l-a întrebat. „O alegere bună”, a spus Stoltenberg, care îl cunoștea din mediul energetic din anii 1990.
Apoi a urmat numele lui James Mattis. Stoltenberg și-a amintit scena din serialul Generation Kill, unde generalul Mattis era portretizat drept o legendă, respectată și temută, cu indicativul „Chaos”. Un consilier care era inclus în convorbire i-a strecurat atunci o notă: Jim Mattis e grozav. Cunoaște NATO. Stoltenberg a repetat fraza exact așa: „Jim Mattis e grozav. Cunoaște NATO”.
După convorbire, Stoltenberg s-a simțit mai încrezător. „Conversația fusese mai bună decât mă așteptam. Credeam că, înconjurat de oameni competenți, Trump va deveni mai previzibil. Aceasta a fost a doua evaluare greșită pe care am făcut-o despre Donald Trump, notează el.
2017: un sediu nou, un președinte furios, cu un discurs schimbat cu markerul și o Alianță încordată
Prima întâlnire față în față a avut loc la Casa Albă, în aprilie 2017.
Trump l-a primit relaxat, fără formalități, trecând de la un subiect la altul fără logică aparentă, în timp ce Stoltenberg rememorează cum se pregătise pentru întâlnirea din Biroul Oval cu gândul la stilul liderului de la Casa Albă de a strânge mâna celorlalți lideri, într-o demonstrație de putere, inclusiv la momentul când refuzase să-i strângă mâna lui Merkel.
Într-un moment bizar, l-a întrebat brusc: „Ești norvegian? O cunoști pe Celina Midelfart?” – o femeie de afaceri din Norvegia despre care tabloidele americane scriseseră în trecut că ar fi frecventat cercul său social.
Discuția a deviat apoi spre Coreea de Nord, Rusia, Afganistan și chiar spre Islanda. Când Stoltenberg i-a explicat că Islanda nu are armată, Trump a întrebat serios: „Atunci de ce avem nevoie de Islanda?”.
Secretarul american al apărării, Jim Mattis, a intervenit: „Domnule președinte, sunt vitale pentru urmărirea submarinelor rusești.” Trump a reflectat un moment, apoi a conchis: „Bine, atunci să rămână în NATO”.
Câteva săptămâni mai târziu, în mai 2017, la Bruxelles, Trump a venit pentru prima oară la un summit NATO, unde urma să fie inaugurat noul sediu al Alianței, despre a cărui construcție liderul SUA considera că a fost prea scumpă (3 miliarde de dolari) chiar dacă Stoltenberg a căutat să-l seducă cu un amănunt.
„I-am spus lui Trump cine a proiectat sediul central: arhitecții Skidmore, Owings & Merrill, care au proiectat și Trump International Hotel & Tower din Chicago.”, rememorează Stoltenberg, cu președintele american răspunzându-i: „Îi cunosc pe acești oameni. Sunt extrem de scumpi. Nu înțeleg de ce ai ales acești arhitecți scumpi. Extrem de scumpi!”, a exclamat Trump.
S-a desfășurat o ceremonie amplă pe o alee de copaci tineri flancată de două monumente definitorii pentru istoria Alianței: o secțiune din Zidul Berlinului și o grindă răsucită din Turnurile Gemene – simboluri ale solidarității și libertății. Urmau discursurile liderilor celor două țări de unde proveneau cele două simboluri: cancelarul Germaniei și președintele Statelor Unite.
Stoltenberg a introdus-o pe Angela Merkel amintind că „a trăit ambele momente ale istoriei – ridicarea și căderea zidului – și că Europa s-a schimbat pentru totdeauna”. Merkel a vorbit despre triumful democrației și al libertății
Trump, însă, a ales o altă direcție. În locul discursului pregătit și trimis chiar secretarului general al NATO cu o zi înainte, el a improvizat. Pe textul oficial, Stoltenberg a observat mai târziu, cuvinte scrise gros cu marker negru: MUST PAY, NOT FAIR, 2% MINIMUM! Președintele american a ocolit cu totul menționarea articolului 5 – clauza de apărare colectivă invocată după atacurile din 11 septembrie 2001. „Douăzeci și trei din cele 28 de state nu plătesc cât ar trebui pentru apărarea lor”, a tunat el.
Stoltenberg, prevenit de o convorbire cu Trump de posibila dizolvare a NATO
Cea mai dramatică scenă s-a petrecut la summitul din 12 iulie 2018, tot la Bruxelles, iar Stoltenberg fusese avertizat de o convorbire pe care a avut-o cu Trump, la solicitarea acestuia.
Cu doar două săptămâni înainte de summit, Jens Stoltenberg a primit un apel de la președintele american.
„Germania plătește 1%! Este șocant”, a spus Trump, adăugând că, în opinia sa, cancelarul Angela Merkel „are probleme”.
Stoltenberg i-a răspuns că Germania lucra la creșterea bugetului apărării, dar că, fiind vorba de o coaliție guvernamentală, „nu era întotdeauna ușor să se ajungă la un consens”. Trump l-a întrerupt: „Migrația este marea problemă. A fost o decizie teribilă” referindu-se la valul de refugiați ajunși în Germania în timpul crizei migrației.
Trump i-a relatat lui Stoltenberg și discuția recentă cu Merkel: „I-am spus: „Angela, trebuie să scoți banii. Trebuie să cheltui 2%”. Ea a răspuns: „Poate în 2030” – și a râs în timp ce spunea asta… A râs!”
Președintele american a continuat acuzând dezechilibrul dintre SUA și ceilalți aliați: „Statele Unite cheltuiesc 4% din PIB pentru apărare și acoperă 80-90% din cheltuielile NATO. Și nu mai facem asta. Vom plăti ceea ce plătește Germania.”
Convorbirea s-a încheiat cu un avertisment fără echivoc: „Uite, dacă plecăm, plecăm. Tu ai nevoie disperată de NATO. Noi nu avem nevoie de NATO.”
Stoltenberg notează că, la finalul apelului, a înțeles limpede mesajul – dacă Statele Unite s-ar fi retras, „alianța ar fi fost moartă”. Trump îl făcuse practic „responsabil de posibila dizolvare a NATO” și îi ceruse „să pună lucrurile în ordine înainte de summit”. Iar summitul urma să aibă loc peste doar 12 zile.
2018: Ziua în care NATO aproape s-a destrămat
La summit, într-o sală plină de lideri europeni, Donald Trump a vorbit timp de minute în șir, fără notițe, acuzând aliații de ipocrizie și trădare financiară. Deși s-a referit la rădăcinile sale europene, cu bunicul născut în Germania și mama în Scoția, Trump a amenințat cu plecarea din NATO.
“NATO este important, dar este mult mai important pentru Europa decât pentru Statele Unite. Președinții americani au venit aici și au spus acest lucru de ani de zile. Apoi s-au întors acasă și nu s-a întâmplat nimic. Situația s-a înrăutățit. Am un mare respect pentru Angela. Tatăl meu s-a născut în Germania. Mama mea s-a născut în Scoția. Așadar, într-un fel, fac parte din UE. Dar asta trebuie să înceteze. SUA nu au nevoie de NATO. De ce ar trebui să continui să plătesc pentru această organizație când nu am nevoie de ea?”, a izbucnit el.
La masă se așternuse tăcerea, iar criticile lui Trump au continuat: „Am un mare respect pentru Europa. Am un mare respect pentru secretarul general, care a reușit să aducă mai mulți bani. Dar este foarte puțin în comparație cu ceea ce avem nevoie… Trebuie să vă plătiți partea. Angela ar putea plăti 2% astăzi, dacă ar vrea! În schimb, ea spune 1,5% până în 2025!”
Apoi el s-a îndreptat către ceilalți aliați.
„Trebuie să plătiți. Două procente este foarte puțin. Este o glumă! Trebuie să vizați 4% dacă doriți o protecție adecvată. Fie plătiți 2% imediat, fie până la 1 ianuarie. În caz contrar, vom… face ce avem de făcut. Nu avem de ales. Și, după cum știți deja, nu sunt deloc de acord cu această clădire. Trei miliarde de dolari pentru o clădire ca asta! E ridicol! Statele Unite plătesc! E o clădire frumoasă, dar un singur foc de tun și clădirea se va prăbuși”, a continuat Trump.
După ce liderul american a terminat de vorbit, Angela Merkel i-a cerut lui Stoltenberg să le permită liderilor europeni să reacționeze. „Trebuie să răspundem”, i-a spus ea lui Stoltenberg, care a dat din cap și a anunțat o pauză de câteva minute.
În pauza de câteva minute, Stoltenberg s-a consultat cu Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul olandez Rutte, actualul secretar general al NATO. S-au întors la masă cu o singură strategie: să-l liniștească pe președintele american fără a schimba linia oficială.
„Plec. Nu mai are rost să rămân aici”/ „am crezut că NATO se destramă sub ochii mei”
După o scurtă consultare cu cancelarul german, cu președintele francez Emmanuel Macron și cu premierul olandez Mark Rutte, Stoltenberg a reluat reuniunea, iar Trump și-a reiterat cererea pentru creșterea cheltuielilor. „Trebuie să discutăm despre asta acum. Altfel, știți, altfel nu vom mai fi prieteni”, a spus el. Apoi, brusc, a continuat impasibil: „Plec. Nu mai are rost să stau aici.”
„Atunci am crezut că NATO se destramă sub ochii mei”, scrie Stoltenberg. În jurul mesei, fețele liderilor europeni erau încremenite.
„Acum totul se va destrăma, m-am gândit. M-am uitat în jurul meu. Toți liderii aveau expresii grave. Toată lumea înțelegea că lucrurile erau pe punctul de a se destrăma – întregul summit, toate declarațiile ce fuseseră agreate. Dacă un președinte american spune că nu mai dorește să apere ceilalți aliați și părăsește summitul NATO în semn de protest, atunci tratatul NATO și garanția sa de securitate nu mai valorează prea mult”, rememorează Jens Stoltenberg.
Merkel a luat cuvântul. A vorbit despre eforturile Germaniei și despre angajamentele parlamentare. „Voi lupta pentru a atinge 2% până în 2024, dar nu am majoritatea pentru mai mult acum.”
Trump a întrerupt-o: „E prea târziu. Mult prea târziu.”
Dar Merkel a continuat: „Trebuie să spun că nu simt că sunt tratată corect aici. Tu vorbești sincer, Donald, așa că voi face la fel. Domnule președinte, Germania este al doilea cel mai mare contributor de trupe NATO. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, pentru a proteja Statele Unite după 11 septembrie. Soldații noștri au murit în Afganistan pentru securitatea noastră comună. Germania poate face mai mult, dar respectați angajamentele asumate.”
Câteva momente mai târziu, Trump a început să citească, aproape teatral, procentele cheltuielilor pentru apărare, „ca la Eurovision”: „Belgia: 0,9. Croația: 1,26 – foarte dezamăgitor! Estonia: 2%. Mulțumesc! Franța: 1,79 – Emmanuel, nu-i rău pentru tine. Nu ești președinte de prea mult timp. Germania: 1,2 – haide, Angela! (…) Marea Britanie: 2,1. Excelent. Statele Unite: 4,2 – așa că poți să ne numești idioți!”.
În cele din urmă, premierul britanic Theresa May a încercat să-l calmeze, iar președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, aflat alături, a bătut palma cu el – o imagine simbolică a contrastelor din jurul mesei.
Mark Rutte și formula celor 33 de miliarde de dolari. Cum Stoltenberg a salvat NATO, cu un marker negru și o frază dictată de Donald Trump
După ce mai mulți lideri au vorbit, unii simpatizând cu Trump, alții fiind rezervați ca Merkel și Macron, Mark Rutte a preluat cuvântul: „Domnule președinte, aveți dreptate. Am cheltuit mai mult – 33 de miliarde de dolari în plus anul trecut, datorită mesajului dumneavoastră ferm. Aceasta este o veste bună pentru dumneavoastră.”
Trump a zâmbit: „Treizeci și trei de miliarde?”
A scos din buzunar un marker negru, a scris câteva rânduri pe o hârtie și i-a întins-o lui Stoltenberg: „Dacă puteți spune că aliații NATO și-au mărit semnificativ cheltuielile pentru apărare datorită mie, cred că putem fi de acord”.
Stoltenberg a înțeles că era singura cale de a salva summitul. A luat cuvântul și, practic citind de pe biletul președintelui american, a spus: „La conferința de presă de după întâlnire voi afirma că aliații NATO au crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare datorită leadershipului și mesajului clar al președintelui Trump. Și, în același timp, că toate statele membre rămân angajate față de Articolul 5.”
Cu un secretar general pregătit să închidă summitul cu aceste concluzii și nedornic să mai dea cuvântul altor lideri pentru a nu risca reuniunea, Stoltenberg nu l-a putut să-l refuze pe premierul danez Lars Løkke Rasmussen.
„Domnule președinte, împărțirea poverii nu înseamnă doar bani, ci și sânge și sacrificiu. Danemarca are cinci milioane de locuitori. Am pierdut 45 de soldați în Afganistan, în urma unui atac împotriva Statelor Unite. Proporțional, am pierdut mai mulți oameni decât America”, a spus el.
Sala a rămas tăcută. Trump n-a spus nimic. Stoltenberg a înțeles atunci, spune el, că „era corect ca premierul danez să vorbească”. A închis discuția, propunând o concluzie comună. Toți liderii au aprobat, iar summitul a fost salvat.
Trump a ieșit apoi la conferința de presă: „Angajamentul Statelor Unite față de NATO este foarte puternic, rămâne foarte puternic, dar în primul rând pentru că toată lumea – spiritul pe care îl au, suma de bani pe care sunt dispuși să o cheltuiască, banii suplimentari pe care îi vor investi – a fost cu adevărat uimitor de văzut. Este incredibil să vezi nivelul de entuziasm din acea sală.Aliații vor cheltui cel puțin 33 de miliarde de dolari în plus față de ceea ce am convenit anterior. Suntem mai uniți ca niciodată. Nicio problemă.”
Stoltenberg a respirat ușurat. În acea zi, a salvat NATO, cu un marker negru și o frază dictată de Donald Trump.
“Până în ziua de azi, rămân surprins de modul în care Trump a acceptat concluzia summitului. Dacă și-ar fi pus în aplicare amenințarea de a pleca în semn de protest, am fi rămas să adunăm bucățile unui NATO distrus. Cred că și-a dat seama că se lovea cu capul de pereți cu cererile sale de creșteri bugetare imediate, dar, în același timp, a plecat de la Bruxelles convins că va avea mai mulți bani până la Anul Nou”, conchide Stoltenberg.
