Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat vineri bilanțul celor 10 luni de mandat, subliniind că sistemul medical se află într-un amplu proces de transformare, susținut de investiții record și reforme structurale. Acesta a pus accent pe rezultatele obținute de echipa Ministerului și pe direcțiile strategice care vizează infrastructura, digitalizarea și creșterea calității actului medical.
Rogobete a precizat că, în timpul mandatului său, aproape două miliarde de lei au fost direcționate către reabilitarea blocurilor operatorii, a secțiilor de terapie intensivă și a altor infrastructuri critice din spitale.
„Discutăm despre 119 spitale care au primit finanțare pentru aceste investiții, indicatorul Comisiei Europene era de minim 25. Vorbim de aproape două miliarde de lei care s-au investit în reabiltarea blocului operator, a secțiilor de terapii internsive, realizarea de camere cu presiune negatinegativă, achiziția de echipamente de înaltă performanță și lista poate continua. O să vedeți că aici nu am realizat doar investiții, ci și multiple măsuri legislative care să vină să încurajeze personalul medical și managerii să raporteze infecțiile nozocomiale, care în România, și o spun cu responsabilitate, sunt sub-raportate și prea mult ascunse. În continuare, investițiile sau dacă este să vorbim despre zona de infecții nozocomiale, gradul de implementare al celor 116 spitale care au beneficiat de fonduri este de 70%, 77 din ele au deja proiectele implementate, deci putem considera că indicatorul Comisiei Europene a fost îndeplinit din acest punct de vedere”, a spus Alexandru Rogobete.
Investiții în infrastructura medicală
Investițiile în infrastructura sanitară depășesc 29,7 miliarde de lei, provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență, bugetul de stat, finanțări ale Băncii Mondiale și fonduri europene nerambursabile. Acest volum de finanțare este descris de Minister drept cel mai amplu program de modernizare a sistemului medical din ultimele decenii.
„Vorbim de aproape 30 de miliarde de lei investiți în sistemul de sănătate în ultimii patru ani de zile. Este o sumă istorică, este o sumă fără precedent, care evident că va schimba înfățișarea sistemului de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete.
Medicină primară
Medicina de familie a fost consolidată prin investiții în infrastructură și echipamente, cu 1.313 contracte pentru renovare și 2.509 cabinete dotate la nivel național. Valoarea totală a investițiilor în acest segment ajunge la 720 de milioane de lei, cu implementare completă.
„În zona de medicină de familie, medicină primară, 1313 contracte au fost semnate pentru reabilitarea cabinetelor și dotarea cu echipamente medicale, cu o valoare totală de 97 de milioane de lei. 2.509 cabinete medicale au fost dotate cu echipamente medicale și, când spun echipamente medicale, mă refer la EKG-uri, spirometre, holtere, ecografe, în unele cabinete. Vorbim aici de echipamente care ajută medicul de familie, în special pentru screening și pentru diagnostic primar, pentru cele mai simple și mai comune patologii”, a detaliat Rogobete.
Ambulatoriile de specialitate, extinse peste ținta PNRR
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate a depășit indicatorii stabiliți prin PNRR: 66 de contracte semnate, față de minimum 30 prevăzut inițial. Dintre acestea, 48 de proiecte sunt finalizate, iar 18 sunt în curs de implementare.
„Ambulatoriile de specialitate și investițiile în ambulatoriile de specialitate nu s-au axat doar pe zona de dezvoltare sau pe zona de reabilitare, deși aceasta a reprezentat o reformă importantă în această zonă, dar o să vedeți mai departe măsurile de reformă și de schimbare a percepției, de schimbare a finanțării pentru ambulatoriile de specialitate, care au reprezentat în acest mandat o prioritate și vă spun de ce: pentru că avem mult prea multe internări nenecesare în zona de spitalizare continuă, internăm pacienții 2-3 zile doar pentru a le face analize, de exemplu”, a detaliat Alexandru Rogobete.
Investiții în ATI neonatal pentru reducerea mortalității infantile
35 de maternități au fost incluse în programul de modernizare a secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți, depășind ținta inițială de 25 de unități. 21 de proiecte sunt finalizate, iar restul se află în stadii avansate de execuție.
„Secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți, pentru că știm foarte bine gradul de mortalitate al nou-născuților este unul foarte mare în România, sigur cauzele sunt multiple, dar o cauză era și infrastructura care era insuficientă și subdezvoltată. 35 de maternități din această țară au beneficiat de finanțare pentru reabilitarea, dezvoltarea, dotarea și extinderea zonelor de terapie intensivă pentru nou-născuți. 21 sunt finalizate, proiecte complet implementate, 14 sunt în curs de finalizare cu un grad mediu de execuție de peste 85%”, a spus Rogobete.
Combaterea infecțiilor nosocomiale: investiții și schimbări sistemice
Programul dedicat reducerii infecțiilor asociate actului medical include 116 contracte semnate, depășind semnificativ ținta PNRR. Investițiile se ridică la aproape 2 miliarde de lei, cu un grad de implementare de aproximativ 70%.
„Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Tot ce mi-am dorit a fost să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm”, a spus acesta.
Digitalizarea sistemului: platforme și servicii pentru pacienți
Transformarea digitală vizează atât zona administrativă, cât și cea medicală. Proiectul principal este modernizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), cu o valoare de 588 milioane de lei. Prima etapă este finalizată, iar a doua se află în implementare. De asemenea, aplicația „eSănătatea Mea” va permite pacienților acces la istoricul medical, programări și documente medicale într-un sistem integrat.
În paralel, 95 de instituții medicale publice sunt incluse în procesul de digitalizare, depășind ținta inițială de 60 stabilită prin PNRR. Dintre acestea, 30 de proiecte sunt finalizate, iar restul se află în curs de implementare, vizând direcțiile de sănătate publică, serviciile de ambulanță și alte structuri administrative din sistem.
„Zona medicală nu poate fi digitalizată în proporție de 100% și nicăieri nu este digitalizată în proporție de 100%. Discutăm aici de tot felul de soluții digitale, unde se pot aplica. În secțiile și în specialitățile înalt tehnologizate, pentru că discutăm despre preluarea automată de date din echipamentele medicale, de exemplu, în secțiile de ATI sau în zona de laborator, imagistică, radiologie și așa mai departe, pot funcționa soluții digitale. Dar aș spune că cel mai important proiect de digitalizare din sănătate se referă la noua platformă informatică a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care este un proiect de 100 de milioane de euro. Faza 1, în decembrie, a fost închisă; aici vorbesc de o zonă tehnică, servere și toate acele platforme tehnice care sunt deja instalate. Faza 2, și anume realizarea platformei, interconectarea și punerea în funcțiune a tuturor modulelor, are astăzi un grad tehnic de execuție de 69%, conform raportărilor făcute de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, a detaliat acesta.
Reforme și strategii pentru creșterea calității sistemului
Ministerul Sănătății a lansat mai multe strategii, inclusiv Strategia Națională pentru Calitate 2026–2032 și programe de formare pentru personalul medical. Peste 9.300 de cadre medicale au participat la cursuri de management sanitar, în cadrul unui program dedicat profesionalizării conducerii unităților medicale.
Strategii pentru prevenție, screening și digitalizare
Este în curs de finalizare Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026–2030, iar prima strategie națională de screening și prevenție este în pregătire, cu accent pe boli cardiovasculare, oncologie și sănătate publică.
„Programul național de screening în neonatologie a crescut de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri și depășim media Uniunii Europene. S-au înființat programe naționale pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul de colon”, a spus Rogobete.
22 de spitale noi și investiții majore în infrastructura spitalicească
România finanțează 22 de spitale noi, cu o valoare totală de aproape 9 miliarde de lei. Opt unități sunt finanțate prin PNRR, iar alte nouă au fost transferate în Programul de Sănătate pentru asigurarea continuității proiectelor.
„Sunt 22 de spitale noi în România, unele gata, altele cu un grad de execuție mare, dar toate vor fi date în folosință. Oameni buni, sunt 22 de spitale noi construite în România pentru prima dată după Revoluție”, precizează ministrul demisionar.
Centre pentru mari arși, în stadii avansate de implementare
Trei centre dedicate pacienților cu arsuri grave sunt în curs de finalizare: Timișoara (97%), Târgu Mureș (85%) și București (51%), cu investiții de sute de milioane de lei.
„Cele trei centre de arși au fost deblocate în anul 2022, ca să fie foarte clar pentru toată lumea, deși au început în 2015–2016, iar prima cupă de pământ pentru Spitalul de Arși de la Timișoara a fost în iunie 2023. La scurt timp au urmat Târgu Mureș și Spitalul de Arși Gravi de la București, „Grigore Alexandrescu”. Deci, construcția centrelor de arși gravi a început în anul 2023. La trei ani distanță, discutăm despre Spitalul de la Timișoara, care este aproape finalizat, cu un grad de implementare de 97%; acum se instalează echipamentele și se obțin avizele, valoarea fiind de 430 de milioane de lei. Vorbim despre Spitalul de la Târgu Mureș, care are un grad de realizare de 85%, iar progresul este vizibil”, a adăugat Rogobete.
Măsuri legislative și reorganizarea sistemului
Ministerul a promovat un număr semnificativ de acte normative, inclusiv legi, ordonanțe și hotărâri de guvern, pentru susținerea reformelor din sănătate. Au fost introduși noi indicatori de calitate și performanță, care vor permite evaluarea activității spitalelor și fundamentarea politicilor publice.
Extinderea programelor medicale și accesul la tratamente
28 de spitale au fost incluse în programe de acțiuni prioritare pentru tratamentul cazurilor critice, iar accesul la medicamente compensate a crescut semnificativ, de la 8 molecule noi în 2023 la 52 în 2026.
Control și monitorizare: peste 54.000 de controale
Activitatea de control a fost intensificată, cu peste 54.000 de controale efectuate și peste 10.000 de sancțiuni aplicate în sistemul sanitar.
