Interviu realizat de Zaim Diana
Accesul echitabil la tratamente, achizițiile comune de medicamente critice și inovatoare la nivel european și investițiile în sănătate în principalele instrumente financiare ale Uniunii Europene, discutate cu vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro.
Achizițiile comune și rezervele strategice de medicamente
Experiența pandemiei a demonstrat utilitatea mecanismelor de achiziții comune, iar deputatul european consideră că modelul ar fi necesar să se extindă și pentru medicamentele esențiale sau inovatoare. De asemenea, Nicu Ștefănuță atrage atenția asupra decalajelor majore între statele membre în ceea ce privește accesul la tratamente inovatoare.
„Ideea rezervelor strategice și a achizițiilor comune a venit din mandatul trecut. Am depus un amendament în februarie 2020 prin care spuneam că Uniunea Europeană trebuie să facă stocuri strategice de medicamente. Amendamentul a fost respins atunci și votat unanim o lună mai târziu, după declanșarea pandemiei.”
„Achizițiile comune de medicamente la nivel european pot reduce riscul de penurii, dar pot contribui și la scăderea prețurilor. Vaccinul este o dovadă de medicament cumpărat la comun. Dacă ai o boală rară în Germania, ai noroc. Dacă ai aceeași boală în România, nu ai același noroc. Și asta nu este în regulă. Eu cred că exact pentru bolile rare trebuie să lucrăm la achiziții comune și la rezerve.”
Implicat în dosare legate de Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, Nicu Ștefănuță subliniază că pot fi organizate stocuri comune de resurse esențiale, inclusiv medicamente, depozitate în statele membre și mobilizate rapid în situații de criză.
Referitor la Planul European de Combatere a Cancerului, Nicu Ștefănuță punctează faptul că acesta are nevoie de o finanțare mai mare pentru a avea și o implementare mai bună.
„Nu cred că planul este problema. Problema este implementarea și, sincer, bugetul prea mic. EU4Health a pornit de la 1,7 miliarde de euro, iar Parlamentul European a crescut bugetul la 5,1 miliarde. Dar o parte importantă din bani a fost direcționată către planul de combatere a cancerului.”
De asemenea, Nicu Ștefănuță a semnalat faptul că ratele scăzute de screening în țara noastră se datorează lipsei de informare și promovării știrilor false: „Nu folosim suficient instrumentele de prevenție și screening. România este o țară mult prea săracă ca să fie bolnavă.”
Viitorul buget european multianual trebuie să mențină investițiile în sănătate
Eurodeputatul consideră că sănătatea trebuie să rămână o prioritate în viitorul cadru financiar multianual al UE și nu prevede o „constrângere” în acest sens.
„Nu văd o reducere a investițiilor în sănătate. Există o conștientizare la nivel european că trebuie să investim mai mult, pentru că există riscul unor noi pandemii.”
Studiul W.A.I.T 2024” arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani) și 768 zile în Bulgaria. Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T, începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile în (Studiul W.A.I.T 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T 2020).
