Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că „urgența administrativă din în aceste zile este absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență”.
Într-o scurtă declarație video publicată pe pagina sa de Facebook, Ilie Bolojan a dezvăluit care sunt pașii următori astfel încât echipa tehnică condusă de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, aflată în prezent în negocieri cu Comisia Europeană, să poată finaliza aceste discuții până la 1 iunie.
„Am avut azi la Iași o întâlnire administrativă cu colegii primari, în care am discutat problemele care sunt de maximă urgență în aceste zile, și anume absorbția fondurilor din PNRR. Și pentru că acest subiect interesează toate administrațiile publice din România, urmând ca mâine să avem o ședință cu toți prefecții din țară, iar luni dimineața cu toate primăriile din România, voi face câteva precizări legate de aceste aspecte administrative. În aceste zile sunt negocierile echipelor tehnice ale României și ale Comisiei Europene, care se derulează pentru închiderea absorbției fondurilor europene la Bruxelles”, a declarat Ilie Bolojan la Iași.
Premierul interimar a arătat că există „trei probleme importante”.
Primul aspect vizează analiza celor peste 15.000 de proiecte aflate în derulare în toate administrațiile locale, astfel încât „cele care se pot termina până la sfârșitul lunii august să rămână pe componenta de grant”.
„Proiectele care vor rămâne pe listele de finanțare, e vorba atât de lista de bani care sunt nerambursabili, deci granturile, dar și proiectele care vor fi pe componenta de împrumut. Și acest lucru ține de cele peste 15.000 de proiecte pe care le avem în derulare în momentul de față în toate administrațiile din România. Și este foarte important în aceste zile să facem analiza acestor proiecte, în așa fel încât cele care se pot termina până la sfârșitul lunii august să rămână pe componenta de grant, pentru că dacă rămân acolo și nu se termină, România va pierde suma aferentă întregului proiect, chiar dacă el este finalizat de 90%, iar cele care nu se pot termina să fie transferate pe componenta de împrumut, unde, sigur, vom pierde doar ceea ce nu se poate finaliza, urmând ca diferența să fie acoperită din bugetul național sau din bugetul local, în așa fel încât să terminăm proiectele și să nu avem pierdere pentru țara noastră”, a explicat Bolojan.
El a anunțat că este nevoie ca, în zilele următoare, pentru toate lucrările care „sunt realizate într-o pondere care nu le garantează finalizarea, e nevoie de note de constatare, întocmite de supervizori sau de dirigințe de șantier și de angajamente ferme ale constructorilor, cu grafic de lucrări aferent că vor fi terminate lucrările până la sfârșitul lunii august”.
Un alt aspect important ține de îndeplinirea jaloanelor, deoarece „sunt jaloane pe care, din motive obiective, nu le putem îndeplini.”
„Gândiți-vă, ne-am angajat să creștem viteza pe calea ferată, să reducem orele de întârziere, dar, din păcate, nu reușim acest lucru, sau pentru că nu s-au terminat lucrările la tronsoanele de calea ferată, sau pentru că nu am schimbat locomotivele și, deci, nu putem îndeplini un astfel de jalon. Este o miză importantă pentru noi ca, explicând Comisiei aceste situații obiective, să se accepte o coborâre a acestui standard în așa fel încât să ne putem face absorbția de bani”, a exemplificat premierul interimar.
Ultimul aspect important legat de negocierile ce vizează PNRR-ul ține de punerea în practică a reformelor pe care România s-a angajat să le implementeze, pe care, „din păcate, le-am lungit foarte mult și guvernele anterioare nu și le-au asumat.”
În acest sens, Ilie Bolojan a anunțat că „în următoarea săptămână, toate ministerele vor trebui să depună în Parlament proiectele de legi, în așa fel încât, chiar dacă acest guvern nu mai are competența legală să adopte ordonanțe, să putem să ducem în dezbaterea parlamentară toate aceste proiecte.”
„Sunt 9 legi foarte importante, de care depinde tragerea a peste 7,5 miliarde de euro, în așa fel încât sper, într-o decizie rațională a partidelor politice, în susținerea acestor proiecte, în așa fel încât, la sfârșitul lunii ianuarie, iunie, să putem să le avem adoptate și România, în iulie-august, să poată să facă tragerile din aceste fonduri”, a fost apelul lansat de premierul interimar.
Ilie Bolojan a mai anunțat că „mâine după-amiază vom organiza o întâlnire cu prefecții și, de asemenea, au fost convocați toți primarii pentru luni de dimineață pentru a parcurge această procedură de inventar, în așa fel încât echipa Guvernului României, echipa tehnică condusă de Ministrul Proiectelor Europene, domnul Dragoș Pâslaru, să finalizeze, până în data de 1 iunie, toate negocierile cu Comisia Europeană, pentru a închide acest capitol important din proiectele noastre de investiții.”
„Anul acesta, avem cel mai mare buget de investiții, atât datorită fondurilor europene, dar și bugetelor naționale, fiind de 8% din produsul intern brut, iar absorbția acestor bani înseamnă pentru noi investiții importante care vor crea condiții de dezvoltare în anii următori pentru comunitățile noastre și, de asemenea, servicii publice de calitate mai bună în spitale, în școli, în primăriile din România”, a conchis prim-ministrul interimar.
Valorea Planului de Redresare și Reziliență al României se ridică la 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Recent, Comisia Europeană a dat undă verde celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Odată cu aceasta, fondurile plătite României din Mecanismul de Redresare și Reziliență se vor ridica la 12,97 miliarde de euro (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane de euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.
