SĂNĂTATE

Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

Published

1 month ago

May 7, 2025

Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.

TIMPUL DE AȘTEPTARE, AL DOILEA CEL MAI MARE DIN UE

„Studiul W.A.I.T 2024” arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani) și 768 zile în Bulgaria. Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T, începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile în (Studiul W.A.I.T 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T 2020).

RATA DE DISPONIBILITATE, PRINTRE CELE MAI SCĂZUTE DIN UE

Din 173 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2020-2023, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2025 doar 33 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. În acest nou raport, rata de dispobilitate a medicamentelor este de doar 19%, încreștere cu doar două procente față de studiul similar de anul trecut.

Datele arată că în topul țărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (90%), urmată de Italia (83%) și Austria (82%), iar țările vecine sau comparabile cu România se situează mult în fața noastră: Bulgaria (53%), Polonia (39%), Ungaria (27%).

Situația medicamentelor oncologice: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 11 medicamente destinate pacienților oncologice, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 54 de medicamente, 14 doar în 2023. Totalul tratamentelor aprobate la nivel european pentru această perioadă a fost de 56, 14 doar în 2023.
Situația medicamentelor orfane: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 17 medicamente destinate pacienților care suferă de o boală rară, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 59 de medicamente, 10 doar în 2023.

În perioada 2014-2023, autoritățile române au reușit să aprobe și să introducă pe lista medicamentelor compensate un număr total de 163 de medicamente/tratamente inovative dintr-un total de 402 la nivel european.

Citiți și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

OCDE avertizează că presiunea tot mai mare asupra bugetelor sistemului de sănătate reflectă un „climat economic dificil, cu priorități competitive care restrâng fondurile publice disponibile pentru sănătate.” Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din surse publice în rândul țărilor OCDE. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un potențial maxim de 11,8 % din PIB alocat cheltuielilor de sănătate până în 2040.

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare.

*Studiul W.A.I.T este un studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), realizat în parteneriat cu IQVIA.

Up Next

Deputatul Alexandru Rogobete anunță extinderea cadrului legal prin care ”România face un pas concret spre un sistem de sănătate mai echitabil”

Don't Miss

Săptămâna Europeană a Imunizării. Cum sprijină Comisia Europeană statele UE să crească rata de vaccinare

Diana Zaim

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Click to comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice

Published

4 days ago

June 16, 2025

Diana Zaim

Ministerul Sănătății, condus de prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a prezentat bilanțul celor 1.300 de zile de mandat, marcate de crize sanitare, reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice. Bilanțul de activitate a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, deschis de rectorul instituției, prof. univ. dr. Viorel Jinga.

„Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului de sănătate reprezintă un proces care are nevoie de un parcurs clar și de un sprijin politic asumat. Ideea că lucrurile se pot schimba peste noapte, prin simple decizii administrative, este nerealistă și demagogică. Am avut ocazia ca, împreună cu o echipă de oameni tineri, entuziaști, dar și de profesioniști experimentați, să parcurgem etape consistente ale acestui proces, pe care l-aș dori finalizat și actualizat contiuu. Ceea ce ne-a motivat în toți acești ani au fost buna-credință, profesionalismul și loialitatea, având ca obiectiv principal îmbunătățirea infrastructurii și calității serviciilor medicale, un acces mai bun la medicamente, precum și debirocratizarea și descentralizarea, acolo unde a fost posibil, a competențelor Ministerului Sănătății”, a transmis ministrul sănătății Alexandru Rafila în documentul de bilanț al MS.

Care sunt principalele realizări ale Ministerului Sănătății în timpul celor 1.300 de zile de mandat:

Gestionarea pandemiei COVID-19:

Reducerea semnificativă a mortalității (de 4 ori în valurile ulterioare)
Înființarea a 230 de centre ambulatorii de tratament
Extinderea accesului la testare și tratamente antivirale

Reforme în sănătatea publică:

Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2023–2030
Dezvoltarea asistenței medicale primare și preventive
Extinderea Institutului Național de Sănătate Publică cu două centre regionale

Acces extins la vaccinare:

Vaccinuri compensate și administrate în farmacii
Vaccinare gratuită împotriva HPV și a altor boli infecțioase pentru categorii largi în rândul populației
Strategii clare pentru distribuție și transport vaccinuri

Creșterea accesului grupurilor vulnerabile la servicii medicale:

Caravane medicale pentru zone izolate
Centre de permanență și servicii medicale gratuite pentru neasigurați
Creșterea numărului de centre pentru boli rare

Planul Național de Combatere a Cancerului:

Introducerea screeningurilor gratuite pentru cancer mamar, colorectal, col uterin
Acces extins la tratamente inovative, inclusiv CAR-T
Investiții în infrastructura oncologică și radioterapie

Investiții în infrastructură și digitalizare:

Deblocarea proiectelor pentru spitalele regionale și centrele de mari arși
Registrul Național de Cancer și Registrul Unic al Unităților Sanitare
Digitalizarea Agenției Naționale de Transplant și fluxurilor interne

Reformă în resursele umane:

Strategia pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030
Reforma rezidențiatului și extinderea atribuțiilor medicului de familie
Organizarea de examene unice și simplificarea recunoașterii diplomelor străine

Acces la medicamente și politici farmaceutice:

Introducerea a 103 noi medicamente compensate (26 pentru cancer, 19 pentru boli rare)
Majorarea prețului medicamentelor ieftine și reducerea taxei clawback
Creșterea cu 140% a studiilor clinice autorizate între 2021–2024
Reglementarea monitorizării prescrierii și eliberării de antibiotice

Parteneriate internaționale și aderarea la OCDE:

Colaborare extinsă cu OMS și pregătirea aderării României la OCDE în 2026
Coordonarea rezoluției OMS privind forța de muncă din sănătate
Participarea activă în grupurile de lucru internaționale

Sănătatea mintală:

Asigurarea creșterii accesului la servicii medicale destinate persoanelor cu adicții.
Creșterea capacității administrative a Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, pentru conturarea clară a rolului acestei instituții în prevenirea și tratamentul adictiilor – HG nr. 1.658/2024
Reorganizarea centrelor de sănătate mintală din cadrul spitalelor publice prin preluarea atribuţiilor aferente centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, regionale şi judeţene din cadrul ANA – OUG nr. 147/2024.
Prin OUG 147/2024 a fost stabilit cadrul organizării Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor și al reorganizării centrelor de sănătate mintală din cadrul spitalelor publice, prin preluarea atribuțiilor fostelor centre regionale și județene, ce vor asigura servicii medicale curative, psihoterapie, reabilitare psihosocială, terapie ocupațională și îngrijire comunitară pentru pacienții cu adicții și tulburări mintale.

Transplant și Donare de organe:

Digitalizarea activităților Agenției Naționale de Transplant: Au fost demarate și implementate trei proiecte de digitalizare, cu impact direct asupra eficienței și transparenței în domeniul transplantului
Digitalizarea procesului de autorizare pentru importul/exportul substanțelor de origine umană, printr-o platformă dezvoltată în cadrul programului Zero Birocrație – cu un volum operațional de aproximativ 5.000 de solicitări anual.
Digitalizarea fluxurilor interne ale Agenției Naționale de Transplant (ANT) prin PNRR, inclusiv a proceselor de acreditare a unităților sanitare implicate în transplant, pe toate tipurile de proceduri.
Registrul Național de Transplant, aprobat prin HG, aflat în faza de implementare, cu normele de aplicare în curs de elaborare. Acesta va asigura transparența și trasabilitatea completă a activităților de donare și transplant.
Promovarea donării de organe și țesuturi: A fost lansată campania națională de promovare a donării și transplantului de organe și țesuturi, în parteneriat cu universitățile de medicină și farmacie și CMR. Campania a inclus: distribuirea unui material video informativ la televiziuni naționale și în rețelele de transport public, organizarea de conferințe și prezentări în instituții din întreaga țară, promovarea directă către publicul larg pentru creșterea gradului de conștientizare și acceptare socială a donării de organe.
Extinderea capacității de donare și transplant: A fost realizată acreditarea a patru noi centre de donare și transplant de organe, țesuturi și celule în Cluj, Iași și Timișoara, care sunt deja funcționale și deservesc populația în aceste regiuni. Măsura contribuie la creșterea capacității naționale de răspuns în domeniul transplantului.

Proiecte strategice majore în infrastructura medicală

Printre principalele realizări se numără finalizarea proiectelor tehnice și demararea lucrărilor pentru cele trei Centre de Mari Arși, cu termen estimat de finalizare începând din primăvara anului 2026. Totodată, finalizarea și dotarea completă a 12 centre publice de radioterapie a reprezentat o altă prioritate majoră, contribuind la extinderea accesului la tratamente oncologice moderne.

Investițiile realizate prin programul derulat cu Banca Mondială (Total investiții: 252,2 mil. euro):

Spitalele Regionale:

Ministerul Sănătății a înființat Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și a coordonat întregul proces de pregătire și lansare a investițiilor pentru cele trei spitale regionale de urgență. Au fost finalizate licitațiile pentru realizarea proiectelor tehnice, s-au organizat și încheiat procedurile de atribuire pentru lucrările pregătitoare (amenajarea terenurilor, escavații, relocarea rețelelor, consolidări etc.) în toate cele trei locații.

La Craiova, lucrările de construcție au fost deja demarate. La Iași, licitația și soluționarea contestațiilor s-au încheiat, iar lucrările vor începe în iulie 2025. La Cluj-Napoca, licitația este finalizată, iar lucrările vor debuta, probabil, în luna iulie 2025.

Toate cele trei proiecte beneficiază de finanțare din surse multiple, inclusiv prin Programul Sănătate 2021–2027, valoarea totală cumulată depășind 10 miliarde lei.

Pentru toate cele trei spitale, sunt în curs de pregătire și lansare procedurile pentru achiziția de echipamente, sisteme IT, mobilier și instruire a personalului, cu implementări planificate în perioada 2026–2028. Obiectivul este ca toate cele trei unități să fie complet funcționale până la finalul anului 2028.

Planul Național de Redresare și Reziliență:

Ministerul Sănătății, în calitate de coordonator de reforme/investiții în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, gestionează Componenta 12 – Sănătate și Componenta 7 – Transformare digitală. Bugetul alocat în prezent, ca urmare a modificărilor PNRR din anul 2023, pentru componentele gestionate de MS este de 2.109.823.000,00 euro, fără TVA – asistență financiară nerambursabilă (grant).

Reducerea de buget din anul 2023 (peste 700.000.000 euro) nu are nicio legătură cu activitatea Ministerului Sănătății, fiind o decizie de reducere globală a fondurilor pentru granturi alocate României, ca urmare a analizei indicatorilor macroeconomici la nivelul Comisiei Europene, care a constatat o creștere a PIB mai mare decât cea estimată în momentul construcției PNRR, reducerea fiind de peste 2 miliarde de euro din bugetul pentru granturi alocat României.

Au fost finalizate procedurile de reabilitare și dotare pentru peste 2.500 de cabinete de medicină de familie și au fost îndeplinite în avans țintele pentru realizarea de ambulatorii de specialitate noi (69), precum și pentru reabilitări și dotări destinate combaterii infecțiilor nosocomiale în spitale (119).

De asemenea, sunt în stadiu avansat de reabilitare și dotare 25 de secții de neonatologie, alături de alte investiții de mai mică anvergură. Din lista de 49 de spitale eligibile pentru finanțare (în care nu au fost incluse 22 de județe din România de către responsabilii din perioada 2020–2021), au fost selectate 27 de obiective, dintre care s-au semnat 24 de contracte de finanțare, aflate în stadii diferite de execuție.

Unii dintre beneficiari (Municipiul Lugoj, MAPN etc.) au renunțat la finanțarea din PNRR, din diferite motive (nefinalizarea procedurilor de achiziție, schimbarea semnificativă a indicatorilor tehnico-economici). Există angajamente asumate contractual de către beneficiari pentru finalizarea, până la data limită de 31.08.2026, a unui număr de 15–19 obiective. În ceea ce privește reformele din cadrul PNRR – Componenta 12, în perioada 2022–2025, din totalul de 15 jaloane, 8 au fost implementate și aprobate de Comisie, iar 7 sunt în curs de implementare, demersurile tehnice necesare fiind deja realizate.

Îndeplinirea jaloanelor aferente Cererii de plată nr. 4 se află în grafic, cu anumite obiective realizate chiar înaintea termenelor stabilite, ceea ce permite depunerea cererii conform calendarului agreat.

Ministrul Sănătății reamintește că procesul de reformă și reconstrucție a sistemului de sănătate trebuie să continue: „(…) Le doresc celor care vor veni, la un moment dat, la conducerea sistemului de sănătate, să aibă parte de buni profesioniști și de o atmosferă de lucru colegială, cel puțin la fel de bună cum a fost cea pe care am avut-o în timpul mandatului meu. Este nevoie în continuare de vocația construcției și a continuității. Miniștrii sunt importanți, dar ceea ce contează pentru realizarea proiectelor sunt Echipa și Partenerii!”

SĂNĂTATE

Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților va lansa o nouă lege unitară a screeningului, anunță deputatul Alexandru Rogobete cu ocazia lansării Alianței Naționale pentru combaterea hipertensiunii arteriale

Published

2 weeks ago

June 3, 2025

Teodora Ion

Deputatul Alexandru Rogobete a anunțat că o nouă lege unitară a screeningului, pe care comisia pe care o prezidează, Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților, o va lansa în perioada următoare.

Acesta a participat marți la evenimentul de lansare a Alianței Naționale pentru Prevenirea, Depistarea și Tratamentul Hipertensiunii în România (RO-ANPDT-HTA), organizat la Palatul Parlamentului de Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii, în colaborare cu Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților.

”Prevenția bolilor cronice, în special a celor cardiovasculare, trebuie să devină o prioritate națională. Nu putem vorbi despre un sistem de sănătate performant fără o cultură a screeningului – extinsă, accesibilă și coerentă. Astăzi, avem zeci de reglementări diferite privind depistarea precoce, multe dintre ele incoerente sau greu de aplicat, ceea ce afectează accesul real al oamenilor la prevenție”, a subliniat Rogobete.

În această realitate, deputatul a anunțat că noua lege unitară a screeningului va acoperi ”toate marile specialități – de la cardiologie, oncologie, boli rare, nutriție, diabet, până la sănătate mintală”.

Citiți și: Deputatul Alexandru Rogobete: Încrederea românilor în sistemul de sănătate trebuie recuperată, iar legătura medic-pacient, restabilită

Deputatul Alexandru Rogobete, apel la prioritizarea reală a sănătății: Sănătatea nu se negociază. Nu se amână. Nu se ignoră

Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening

”Scopul este simplu: să avem un cadru legislativ clar, aplicabil și predictibil. Beneficiile? O mai bună coordonare între specialități. Un acces mai rapid și mai echitabil la diagnostic timpuriu. Costuri reduse pentru sistemul sanitar, prin tratarea bolilor în stadii incipiente. Și, mai ales, șanse mai mari la viață pentru fiecare român”, a subliniat președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților.

Acesta a reafirmat angajamentul pentru ”consultare reală cu specialiștii și pentru politici de sănătate construite împreună, nu impuse”.

”Prevenția nu e un moft – este cea mai bună investiție pe care o putem face în sănătatea unei națiuni”, a conchis Alexandru Rogobete.

Potrivit Societății Române de Cardiologie, hipertensiunea arterială este supranumită ”ucigașul tăcut”. Din cele 144 000 decese de cauză cardiovasculară în 2019, aproape 88 000 (61%) au fost datorate hipertensiunii arteriale prin complicațiile pe care aceasta le-a determinat!

6,6 milioane de români au hipertensiune arterială, însă peste 4,5 milioane sunt diagnosticați, iar 70% nu știu sau nu țin sub control valorile tensionale!

România se află în zona roșu închis a riscului cardiovascular în Europa (însemnând o populație la risc foarte înalt), cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare și un nivel redus de tratament eficient.

CHINA

UE va limita participarea firmelor chineze la licitațiile publice de dispozitive medicale

Published

3 weeks ago

June 2, 2025

Teodora Ion

Uniunea Europeană este pe punctul de a limita participarea firmelor chineze la contractele de achiziții publice de dispozitive mediale din blocul european, a menționat pentru Bloomberg o sursă din proximitatea acestui dosar, conform Agerpres.

Țările UE ar urma să voteze asupra acestei propuneri încă de luni, a precizat sursa care a dorit să își păstreze anonimatul.

În luna aprilie a anului trecut, Comisia Europeană a lansat o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene.

Citiți și: Comisia Europeană lansează o investigație privind piața chineză a achizițiilor publice de dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene

La începutul acestui an, instituția europeană a concluzionat că Beijingul a a instituit mai multe forme diferite de discriminare directă și indirectă împotriva dispozitivelor medicale și a furnizorilor din UE, ceea ce a dus la o deteriorare gravă și recurentă a accesului lor la această piață pe întregul teritoriu al Chinei. Această discriminare afectează toate categoriile de dispozitive medicale.  

Citiți și: China a limitat în mod inechitabil accesul dispozitivelor medicale din UE pe piața achizițiilor publice, semnalează CE

Piața achizițiilor publice din UE este una dintre cele mai mari și mai accesibile din lume. În plus, exporturile chineze de dispozitive medicale către UE au cunoscut o creștere de peste 100 % între 2015 și 2023, ceea ce demonstrează deschiderea globală a pieței UE. 

Instrumentul pentru achiziții publice internaționale a intrat în vigoare la 29 august 2022. Acest instrument a fost conceput pentru a restabili echilibrul de oportunități pentru întreprinderile din UE care participă la licitații în afara UE, precum și pentru a promova un acces deschis și echitabil la piețele de achiziții publice din întreaga lume.

Principalul său obiectiv este de a încuraja deschiderea reciprocă a piețelor de achiziții publice pentru operatorii economici din UE, precum și pentru livrările provenite din UE.  

NATO1 week ago

“Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

ROMÂNIA1 week ago

Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE

ROMÂNIA1 week ago

Tranzacție majoră pe piața de curierat din România: Sameday cumpără Cargus, prima companie privată de curierat din România

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice

NATO1 week ago

Regele Spaniei, primul lider extern primit de Nicușor Dan, la grupul de luptă NATO de la Cincu: Prezența militarilor spanioli în România, o dovadă clară a angajamentului față de apărarea colectivă

Cookie	Duration	Description
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy	11 months	The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.

caleaeuropeana.ro

Pacienții români așteaptă peste doi ani pentru accesul la medicamente inovative, față de doar 4 luni în Germania (Studiu W.A.I.T 2024)

You may like

Leave a Reply

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății, 1.300 de zile de mandat, marcate de reforme majore, investiții strategice și modernizarea legislației în domeniul sănătății publice

Care sunt principalele realizări ale Ministerului Sănătății în timpul celor 1.300 de zile de mandat:

Proiecte strategice majore în infrastructura medicală

SĂNĂTATE

Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților va lansa o nouă lege unitară a screeningului, anunță deputatul Alexandru Rogobete cu ocazia lansării Alianței Naționale pentru combaterea hipertensiunii arteriale

CHINA

UE va limita participarea firmelor chineze la licitațiile publice de dispozitive medicale

Facebook

Concrete & Design Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Spania ar putea bloca adoptarea noii ținte de cheltuieli pentru apărare a NATO: Ar fi nerezonabilă și contraproductivă

Dan Motreanu: Grupul PPE respinge orice încercare de centralizare a bugetelor pentru coeziune și agricultură inspirată de PNRR-uri

ICI București este partener academic la programul 1Health Biotech Startup Bootcamp

PE dă undă verde pentru începerea negocierilor interinstituționale privind prima lege a UE pentru bunăstarea câinilor și pisicilor

Sea Breeze 2025: România găzduiește un exercițiu militar condus de Flota a Șasea a SUA pentru a consolida măsurile de descurajare pe flancul estic al NATO

Parlamentul European susține un Pact Industrial Curat care să unească competitivitatea industrială cu acțiunea climatică

Parlamentul European pledează pentru creșterea investițiilor și simplificarea procedurilor de autorizare pentru modernizarea rețelelor electrice europene

Volumul schimburilor comerciale între România și Germania a scăzut cu 6,1% în primul trimestru al acestui an, arată AHK România

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare avans al lucrărilor în construcții în aprilie

Parlamentul Finlandei a votat în favoarea retragerii țării din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de „statul agresiv și imperialist numit Rusia”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Trending