Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2024” arată că pacienții din România așteaptă mai mult de doi ani de zile până când pot accesa un medicament inovativ, mai exact 828 de zile. De asemenea, pacienții din România au acces la un număr foarte limitat de tratamente inovative, în comparație cu pacienții din Germania sau Italia. În România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 33 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.
TIMPUL DE AȘTEPTARE, AL DOILEA CEL MAI MARE DIN UE
„Studiul W.A.I.T 2024” arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani) și 768 zile în Bulgaria. Timpul de așteptare al pacienților din România nu a scăzut niciodată sub borna de doi ani de zile în ultimele Studii W.A.I.T, începând cu cel din 2020. În studiile anterioare pacienții români au așteptat după cum urmează: 778 de zile în (Studiul W.A.I.T 2023), 918 de zile (Studiul W.A.I.T 2022), 899 de zile (Studiul W.A.I.T 2021) sau 883 de zile (Studiul W.A.I.T 2020).
RATA DE DISPONIBILITATE, PRINTRE CELE MAI SCĂZUTE DIN UE
Din 173 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2020-2023, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2025 doar 33 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. În acest nou raport, rata de dispobilitate a medicamentelor este de doar 19%, încreștere cu doar două procente față de studiul similar de anul trecut.
Datele arată că în topul țărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (90%), urmată de Italia (83%) și Austria (82%), iar țările vecine sau comparabile cu România se situează mult în fața noastră: Bulgaria (53%), Polonia (39%), Ungaria (27%).
- Situația medicamentelor oncologice: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 11 medicamente destinate pacienților oncologice, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 54 de medicamente, 14 doar în 2023. Totalul tratamentelor aprobate la nivel european pentru această perioadă a fost de 56, 14 doar în 2023.
- Situația medicamentelor orfane: În perioada 2020-2023 au fost aprobate 17 medicamente destinate pacienților care suferă de o boală rară, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 59 de medicamente, 10 doar în 2023.
În perioada 2014-2023, autoritățile române au reușit să aprobe și să introducă pe lista medicamentelor compensate un număr total de 163 de medicamente/tratamente inovative dintr-un total de 402 la nivel european.
OCDE avertizează că presiunea tot mai mare asupra bugetelor sistemului de sănătate reflectă un „climat economic dificil, cu priorități competitive care restrâng fondurile publice disponibile pentru sănătate.” Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din surse publice în rândul țărilor OCDE. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un potențial maxim de 11,8 % din PIB alocat cheltuielilor de sănătate până în 2040.
Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene
Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.
Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.
Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.
Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare.
*Studiul W.A.I.T este un studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), realizat în parteneriat cu IQVIA.
