Ratele efective de impozitare a veniturilor din muncă au crescut în 2025 în majoritatea statelor membre ale OCDE, în special pentru familiile cu copii, potrivit unui nou raport al organizației.
Raportul Taxing Wages 2026 oferă comparații între țări privind „povara fiscală asupra muncii” (tax wedge), indicator care reflectă totalul taxelor pe muncă plătite de angajați și angajatori, din care se scad beneficiile în numerar acordate familiilor active, raportat la costul total al forței de muncă.
Un nivel mai ridicat al acestei poveri fiscale tinde să reducă stimulentele pentru muncă și angajare, prin diminuarea veniturilor nete ale angajaților și creșterea costurilor suportate de angajatori.
În medie, la nivelul OCDE, povara fiscală asupra muncii pentru toate cele opt tipuri de gospodării analizate în raport a crescut în 2025, atingând cel mai ridicat nivel din 2018.
Povara fiscală pentru un lucrător singur, remunerat cu salariul mediu, a crescut în 24 din cele 38 de state membre ale OCDE, a scăzut în 11 și a rămas neschimbată în 3. La nivelul organizației, acest indicator a variat între 0% în Columbia și 52,5% în Belgia în 2025 și a atins o medie de 35,1% din costul total al forței de muncă, în creștere cu 0,15 puncte procentuale față de anul anterior.
În același timp, povara fiscală pentru o gospodărie cu un singur venit și doi copii, la nivelul salariului mediu, a crescut în medie cu 0,46 puncte procentuale la nivelul OCDE în 2025, ajungând la 26,2% și înregistrând creșteri în 22 de țări. Această majorare mai pronunțată pentru acest tip de gospodărie arată că avantajul fiscal acordat familiilor active din statele OCDE s-a redus cu 0,31 puncte procentuale în 2025, fiind al doilea an consecutiv de scădere.
Raportul arată diferențe semnificative între statele membre ale OCDE în ceea ce privește povara fiscală asupra muncii pentru un lucrător singur cu salariul mediu în 2025. La vârful clasamentului se află Belgia, cu un nivel de peste 50% din costul total al forței de muncă, urmată de țări precum Germania și Franța. La polul opus, povara fiscală este mult mai redusă în state precum Chile și Columbia. Media OCDE se situează în jurul valorii de 35%, reflectând un nivel intermediar, dar diferențele dintre țări rămân considerabile.
Raportul Taxing Wages 2026 arată, de asemenea, că salariile au crescut în termeni reali în 35 din cele 38 de state membre ale OCDE în 2025. În pofida nivelurilor mai ridicate de impozitare înregistrate în multe țări, venitul după taxe al unui lucrător singur remunerat cu salariul mediu a crescut în 28 de state.
Raportul din acest an include și o analiză specială privind progresivitatea legală a impozitării muncii în țările OCDE, evidențiind în ce măsură ratele efective de impozitare diferă în funcție de nivelul veniturilor și de tipul gospodăriei. La nivelul OCDE, sistemele de impozitare a muncii tind să fie mai progresive în cazul gospodăriilor cu venituri mai reduse și al celor cu copii, ca urmare a impactului măsurilor de reducere a impozitelor și al transferurilor în numerar.
De la începutul anilor 2000, sistemele fiscale din statele OCDE au devenit mai progresive pentru gospodăriile cu venituri sub nivelul salariului mediu, în timp ce progresivitatea poverii fiscale pentru veniturile peste medie nu s-a modificat semnificativ. În această perioadă, țările OCDE au avut tendința de a reduce mai mult impozitele pentru lucrătorii cu venituri mici decât pentru cei cu venituri medii sau ridicate.
