25 de țări membre și candidate la OCDE au în vigoare, au adoptat sau analizează activ restricții de vârstă pentru rețelele sociale, față de doar una singură în 2023, relevă o analiză efectuată de specialiști ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Tendința de a impune restricții de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale se răspândește rapid, în special în țările OCDE
În cadrul OCDE, numărul țărilor care iau în considerare introducerea unor restricții de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale este în creștere rapidă. La sfârșitul anului 2023, doar un singur stat membru sau țară candidată la aderarea la OCDE lua în considerare introducerea unor restricții de vârstă pentru rețelele sociale. Doi ani mai târziu, numărul total a crescut la 12, una dintre ele având deja legea în vigoare. După alte patru luni, numărul a ajuns la 25, ceea ce reprezintă o creștere de peste cinci ori în doar 16 luni, arată analiza.
„Deși rețelele sociale pot oferi copiilor oportunități de conectare și creativitate, ele pot prezenta și riscuri grave. Utilizarea problematică a rețelelor sociale, caracterizată prin preocupare, evadare și conflict, este în creștere și afectează în special fetele. Dinamica din spatele acțiunilor legislative reflectă, de asemenea, o recunoaștere tot mai mare a faptului că multe platforme nu au fost concepute cu gândul la siguranța sau bunăstarea copiilor și nu au reușit să aplice în mod eficient propriile cerințe privind vârsta minimă”, arată specialiștii OCDE.
Majoritatea țărilor vizează stabilirea vârstei minime pentru accesul la rețelele sociale la 15 sau 16 ani
În ciuda diferențelor dintre tradițiile juridice, sistemele de reglementare și contextele politice, țările se încadrează într-un interval restrâns de vârstă minimă: aproape toate propunerile și legile se concentrează în jurul vârstei minime de 15 sau 16 ani, scoate în evidență analiza.
Australia, care a fost prima țară care a luat măsuri și a stabilit pragul la 16 ani, pare să fi stabilit tonul dezbaterii, observă specialiștii OCDE.
„Toate legile adoptate până în prezent stabilesc vârsta minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale. Un număr redus de jurisdicții au luat în considerare praguri mai mici, de obicei între 13 și 14 ani. Printre acestea se numără Austria, Canada, Thailanda și, în unele cazuri, Statele Unite, unde diferite propuneri prevăd praguri de vârstă diferite”, conform analizei.
Majoritatea legilor privind restricțiile de vârstă pe rețelele de socializare se află încă în fază de analiză
Dintre cele 25 de țări în care s-au înregistrat activități până în aprilie 2026, potrivit OCDE, marea majoritate se încadrează în categoria „în fază de analiză”.
Doar trei țări, Australia, Brazilia și Indonezia, au legi în vigoare. Douăzeci și două se află încă în stadiul de propunere sau consultare. „Acest lucru reflectă realitatea modului în care se elaborează politicile. Pot trece câțiva ani până când acestea vor trece în celelalte categorii, dacă vor trece vreodată. Observația cea mai revelatoare este cât timp a durat să se ajungă aici. Rețelele sociale fac parte din viața copiilor de aproape două decenii; răspunsul politic ar putea fi, în multe privințe, abia la început. Unii legiuitori ar putea dori, de asemenea, să vadă cum funcționează astfel de legi în alte țări înainte de a se angaja să implementeze una în propria jurisdicție, iar este încă prea devreme pentru a trage concluzii semnificative cu privire la modul în care funcționează legile implementate. În orice caz, munca grea de a concepe restricții de vârstă viabile și eficiente pentru rețelele sociale și sisteme de verificare a vârstei pentru a le aplica, de a defini ce se cere de la platforme în materie de conformitate și de a determina modul de aplicare a acestor reguli peste granițe abia a început”, reliefează experții OCDE.
Restricțiile de vârstă pentru rețelele sociale nu reprezintă o soluție miraculoasă
Riscurile cu care se confruntă copiii în mediul online nu pot fi atenuate concentrându-ne doar asupra accesului, transmit specialiștii OCDE.
Aceștia evidențiază că „pericolele sunt prea variate, complexe și numeroase și, în orice caz, politicile și practicile existente privind verificarea vârstei prezintă lacune semnificative din punct de vedere juridic, jurisdicțional și practic.”
În pofida acestui fapt, mai spun aceștia, „astfel de măsuri pot constitui o componentă importantă a unui cadru mai amplu de siguranță a copiilor, care să includă integrarea siguranței încă din faza de proiectare, și nu ca o adaptare ulterioară.”
Riscurile unei acțiuni rapide, dar necoordonate
Experții OCDE constată că „ritmul activității legislative este, într-un anumit sens, o expresie a preocupării reale a opiniei publice și a clasei politice față de bunăstarea copiilor în mediul online”, procurarea fiind întemeiată.
Cu toate acestea, ei atrag atenția că „rapiditatea fără coordonare prezintă riscuri”.
„Dacă numeroase țări își elaborează fiecare propriile restricții privind accesul copiilor la rețelele sociale, precum și cadrele de verificare a vârstei, mecanismele de aplicare și definițiile conformității care decurg din acestea, platformele globale se vor confrunta cu un mozaic de cerințe dificil de gestionat, în timp ce copiii vor continua să beneficieze de protecții inegale, în funcție de locul în care locuiesc”, semnalează specialiștii OCDE.
Potrivit lor, „convergența asupra vârstei minime de 15 și 16 ani reprezintă un semnal încurajator al armonizării la nivel internațional, dar trebuie urmată de o armonizare mai profundă cu privire la semnificația practică a acestui prag.”
„Restricțiile eficiente privind rețelele sociale necesită, de asemenea, o regândire a ceea ce înseamnă protecția dincolo de o simplă cifră. Restricționarea accesului este doar unul dintre numeroasele instrumente disponibile. La fel de importante sunt caracteristicile de proiectare ale platformelor care modelează experiența tinerilor utilizatori, indiferent dacă li se permite sau nu, în mod oficial, accesul la acestea. În cele din urmă, provocarea pentru factorii de decizie politică este de a se asigura că copiii pot avea acces la experiențe online sigure, benefice și adecvate vârstei. Verificarea vârstei, proiectarea platformelor și furnizarea de servicii adecvate vârstei sunt provocări simultane, nu secvențiale”, mai spun experții OCDE.
Este esențial, continuă aceștia, „să se ia în considerare dezbaterea care se desfășoară în forumurile tehnice, mutând discuția de la necesitatea de a verifica vârsta către întrebarea cum se poate face acest lucru fără a crea noi prejudicii sistemice aduse vieții private sau libertății de exprimare.”
„Dacă sunt prost concepute, mecanismele de verificare a vârstei pot colecta mai multe date decât este necesar, pot crește expunerea la încălcări de securitate și pot exclude utilizatorii fără documente de identitate oficiale. Acest lucru subliniază rolul crucial al cooperării directe între autoritățile responsabile de siguranța online și cele de protecție a vieții private, care solicită abordări consecvente în ceea ce privește verificarea vârstei, pentru a proteja minorii respectând în același timp principiile de protecție a datelor”, relevă analiza OCDE.
La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că aplicația europeană pentru verificarea vârstei pe platformele online este gata din punct de vedere tehnic.
Aplicația a fost deja testată de mai multe state membre: Franța, Grecia, Spania, Italia, Danemarca și Cipru.
Unele dintre aceste țări precum Spania, Franța și Portugalia, au recurs la decizii naționale și au propus deja interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, respectiv 15 ani.
În România, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a lansat un apel public privind necesitatea limitării accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale, argumentând că este o problemă de sănătate și de protecție, nu o dezbatere ideologică, sugestie sprijinită de majoritatea populației.
