„Astăzi nu discutăm despre un concept futurist. Rezistența la antibiotice este o urgență medicală și științifică, o urgență de sănătate publică, o urgență cu implicații directe asupra mortalității, asupra duratei spitalizării, asupra costurilor și, cel mai important, asupra șansei pacientului de a primi un tratament potrivit, la momentul potrivit”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în deschiderea conferinței „Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente”.
Rectorul UMFCD a explicat fenomenul rezistenței la antibiotice și a subliniat rolul mediului academic în formarea specializată a cadrelor medicale pentru a stopa acest fenomen.
„De ce contează atât de mult și de ce acum? Pentru că, în fiecare infecție bacteriană, bacteriile — știm foarte bine — „învață”, iar noi selectăm, fără să vrem, bacteriile care supraviețuiesc. Când antibioticele sunt folosite inutil, când sunt subdozate sau administrate în exces, ori când se utilizează unele cu spectru prea larg, presiunea selectivă crește. Astfel, mecanismele de rezistență devin tot mai frecvente și, inevitabil, pierdem opțiuni terapeutice”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga.
„Ca instituție academică, avem însă un avantaj: putem schimba cultura medicală. Aici trebuie să acționăm ca universitate, să formăm clinicieni care înțeleg că antibioticul nu este o plasă de siguranță, ci o intervenție precisă, cu criterii, riscuri și responsabilități. Și aici se află miza: tratamentul se bazează, bineînțeles, pe diagnostic, nu pe intenție. Iar diagnosticul modern înseamnă o microbiologie de calitate, o interpretare corectă și o utilizare rațională a antibioticelor”, a mai punctat acesta.
Potrivit celui mai recent raport al ECDC, România are una dintre cele mai ridicate valori din UE la consumul total de antibiotice, depășind media europeană. De asemenea, țara noastră are una dintre cele mai mici ponderi de antibiotice de prima linie din UE, indicând un uz frecvent al antibioticelor cu spectru larg, care favorizează rezistența la antimicrobiene. Ținta UE pentru 2030 este de 15,9 DDD (Defined Daily Dose), iar România înregistra 25,2 DDD în 2024, față de 9,8 DDD în Țările de Jos.
Evenimentul, organizat de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Asociația MediaUno și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, a reunit manageri de spitale, medici infecționiști, reprezentanți ai Direcțiilor de Sănătate Publică, ai Ministerului Sănătății, ai mediului academic și cercetători, creând un cadru interdisciplinar pentru schimb de expertiză și identificarea unor direcții strategice comune.
