Corespondență din Dubrovnik
Președintele Nicușor Dan participă marți și miercuri la Summitul și Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (I3M), organizate la Dubrovnik, în Croația. Desfășurat sub motto-ul “Inițiativa celor Trei Mări în al doilea deceniu: un impuls pentru axa strategică nord-sud a Europei”, summitul are loc într-un moment considerat decisiv pentru transformarea platformei regionale într-un mecanism orientat spre rezultate concrete, în special în domeniul infrastructurii, energiei și conectivității economice.
Potrivit programului oficial, șeful statului ia parte pe 28 aprilie la Summitul Inițiativei, urmat de o cină de lucru oferită de premierul croat Andrej Plenković, iar pe 29 aprilie participă la sesiunea specială a Forumului de Afaceri, unde accentul este pus pe investiții și parteneriate economice.
Participarea României este una extinsă, cu o delegație guvernamentală și economică de amploare, ceea ce reflectă interesul strategic pentru valorificarea oportunităților oferite de Inițiativă. Pe lângă ministrul afacerilor externe și reprezentanți ai instituțiilor-cheie din transporturi, economie și digitalizare, România este însoțită de peste 30 de companii relevante din sectoare strategice (Nuclearelectrica, Transgaz, CFR SA, Romania Energy Center, Ilgaz Construction SRL, COMVEX SA, Electrica, Renergía, Monsson, Andromeda Com).
Mizele României
Pentru România, participarea la summitul de la Dubrovnik are o dimensiune strategică clară, fiind centrată pe consolidarea rolului său de hub regional la Marea Neagră și pe corelarea dimensiunii politice cu cea investițională. Autoritățile române subliniază că Inițiativa a intrat într-o etapă de maturitate, în care accentul trebuie pus pe implementarea proiectelor prioritare, cu impact direct asupra cetățenilor.
Un obiectiv major îl reprezintă întărirea securității energetice, prin diversificarea surselor, interconectarea rețelelor și valorificarea resurselor proprii, inclusiv cele din Marea Neagră. În paralel, România urmărește atragerea de investiții și mobilizarea capitalului privat pentru proiecte strategice, în contextul în care Inițiativa își propune să devină o platformă relevantă inclusiv la nivel global.
Poziția geografică a României și accesul la Marea Neagră sunt considerate avantaje esențiale în această arhitectură, contribuind la consolidarea rolului țării în lanțurile de conectivitate și securitate regională.
Proiecte-cheie și rezultate așteptate
În centrul agendei României se află dezvoltarea coridoarelor strategice de transport, precum Via Carpathia, Rail2Sea și Coridorul Vertical, proiecte menite să îmbunătățească mobilitatea regională și să faciliteze fluxurile comerciale pe axa nord–sud.
De asemenea, un rezultat concret al participării la Dubrovnik este semnarea unui memorandum de cooperare între Portul Constanța și Portul Rijeka, inițiativă care urmărește consolidarea conectivității regionale și creșterea rolului Constanței ca hub logistic pentru Europa Centrală și de Est.
Un alt element important îl reprezintă aderarea României la Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, considerată un pas strategic pentru mobilizarea capitalului regional și privat. Acest demers ar urma să faciliteze finanțarea proiectelor majore de infrastructură și să consolideze poziția României ca actor activ în dezvoltarea infrastructurii critice din regiune.
În ansamblu, participarea României la summitul și forumul de la Dubrovnik reflectă o strategie orientată spre rezultate concrete, în care conectivitatea, securitatea energetică și atragerea investițiilor sunt văzute ca piloni esențiali pentru dezvoltarea economică și pentru consolidarea rolului țării în regiunea celor Trei Mări.
Prioritățile președinției croate
Președinția croată a Inițiativei celor Trei Mări pentru 2026 își propune consolidarea regiunii ca un pilon de reziliență și competitivitate la nivel european, prin accelerarea dezvoltării infrastructurii de transport, energie și digital și îmbunătățirea conectivității pe axa nord–sud. Un obiectiv major este extinderea dimensiunii globale a Inițiativei, prin conectarea acesteia la coridoare economice strategice precum ruta India–Orientul Mijlociu–Europa (IMEC) și coridorul trans-caspic, cu scopul integrării regiunii în noi lanțuri valorice. Totodată, este vizată aprofundarea cooperării cu partenerii strategici, în special cu aliații transatlantici, pentru întărirea securității energetice și a rezilienței, precum și mobilizarea capitalului privat prin instrumente financiare diversificate și parteneriate public-private, menite să accelereze implementarea proiectelor majore de infrastructură.
Istoric: Momentele decisive când România a găzduit summit-urile Inițiativei celor Trei Mări
Inițiativa celor Trei Mări reunește 13 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Statelor participante li se alătură, în calitate de participanți asociați, Albania, Republica Moldova, Muntenegru și Ucraina, în timp ce partenerii strategici ai Inițiativei includ Comisia Europeană, Germania, Japonia, Spania, Turcia și Statele Unite.
Platforma vizează consolidarea cooperării regionale în trei domenii-cheie – energie, transport și infrastructură digitală – cu scopul de a dezvolta conectivitatea pe axa nord–sud și de a întări reziliența economică și strategică a regiunii, care însumează aproximativ 120 de milioane de locuitori.
În ultimii zece ani de la lansarea Inițiativei, România a găzduit de două ori summitul celor Trei Mări.
La primul summit găzduit de România, 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.
La cel de-al doilea summit găzduit de România, 5-6 septembrie 2023, Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018. În total, țările participante la Inițiativa celor Trei Mări sunt ancorate în 143 de proiecte prioritare. De asemenea, a fost adoptată o Declaraţie Comună care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei.
