ROMÂNIA
Declarația Summitului celor Trei Mări de la București consacră prima extindere a Inițiativei, prin cooptarea Greciei și oferirea statutului de țări asociate pentru R. Moldova și Ucraina, și înființarea unui Fond de Inovare
Published
2 weeks agoon

Extinderea, în premieră, a Inițiativei celor Trei Mări prin includerea Greciei ca stat participant și prin acordarea statului de țară participantă asociată Republicii Moldova și Ucrainei, crearea unui nou Fond de Investiții, înființarea unui fond de inovare al Inițiativei, Actualizarea listei proiectelor prioritare strategice și includerea subiectului securității cibernetice pe agenda celor Trei Mări, reprezintă principalele decizii asumate miercuri de liderii statelor Inițiativei celor Trei Mări în Declarația Comună de la București adoptată la finalul celui de-al optulea summit I3M, respectiv a celui de-al doilea găzduit de România, o altă premieră la nivelul Inițiativei.
“Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE. (…) Recunoaștem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică și geoeconomică schimbată în mod dramatic și salutăm această țară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, și așteptăm cu interes consolidarea și diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M și cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE“, se arată în declarația comună adoptată liderii celor 12 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră.
Potrivit președintelui Klaus Iohannis, a președintelui polonez Andrzej Duda și a celorlalți lideri participanți, această decizie are ca punct de plecare “conștientizarea necesității de a redefini relația cu o vecinătate europeană reconfigurată geopolitic, ca urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul extinderii Uniunii Europene într-un orizont previzibil”.
La summit au participat, în calitate de parteneri strategici, trimisul special pentru climă al președintelui american Joe Biden, John Kerry, și reprezentanți ai Germaniei și Comisiei Europene, dar și invitați speciali precum Franța, Japonia, Turcia și Regatul Unit, alături de instituții internaționale occidentale: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
“Salutăm sprijinul acordat viziunii și obiectivelor operaționale urmărite de I3M din partea unor țări like-minded, precum Franța, Japonia, Republica Turcia și Regatul Unit, precum și a unor instituții și întreprinderi publice și private din regiunea I3M și din afara acesteia”, se arată în declarația summitului.
Grecia, cel de-al 13-lea stat participant, a fost reprezentată la nivel prezidențial, la fel și Republica Moldova, prin președinta Maia Sandu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat summitului prin videoconferință.
Liderii statelor participante au recunoscut “rolul strategic al Inițiativei ca platformă politică, economică și de conectivitate consacrată pentru consolidarea conectivității regionale și construirea interconexiunilor strategice de infrastructură a rețelelor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud, care sunt de o importanță critică pentru reziliența și prosperitatea statelor participante, a regiunii și a Europei în ansamblu”.
În ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina, statele Inițiativei celor Trei Mări și-au asumat menținerea angajamentului de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar, și s-au angajat să joace un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei.
Declarația Comună a celui de-al VIII-lea Summit al Inițiativei celor Trei Mări
(București, 6-7 septembrie 2023)
Noi, Președinții și reprezentanții la nivel înalt ai celor douăsprezece state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia – reuniți la București, la 6-7 septembrie 2023, cu ocazia Summitului și Forumului de Afaceri ale I3M, găzduite pentru a doua oară de România:
a) Reafirmând angajamentul nostru consolidat și recunoscând progresele înregistrate de țările noastre în avansarea unei viziuni comune privind I3M ca un cadru eficient de cooperare pentru a promova reziliența și prosperitatea noastre strategice colective, bazate pe rețele de infrastructură solide și de încredere;
b) Recunoscând faptul că evoluțiile tangibile în regiunea I3M, demonstrate de volumul considerabil de investiții publice și private în infrastructura energetică, de transport și digitală, începând din 2016, reprezintă o dovadă concretă a maturității politice și economice a Inițiativei;
c) Recunoscând potențialul economic al regiunii în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, politica industrială, diversificarea și scurtarea lanțurilor de aprovizionare și necesitatea de a continua investițiile utilizând o gamă completă de surse de finanțare, inclusiv prin bugetele naționale, fondurile UE și instrumentele financiare, cum ar fi primul Fond de Investiții I3M și potențialul parteneriat public-privat, confirmând astfel semnalul politic puternic ce vizează consolidarea rezilienței noastre economice;
d) Fiind profund preocupați de volatilitatea tot mai mare a mediului de securitate ca urmare a războiului de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal pe care Federația Rusă continuă să îl ducă împotriva Ucrainei, precum și a războiului său hibrid, care provoacă un lanț de efecte perturbatoare la nivel mondial, inclusiv asupra lanțurilor de aprovizionare, a dezvoltării economice și a coerenței energetice;
e) Condamnând ferm actele ilicite și iresponsabile ale Federației Ruse, care pun în pericol securitatea și stabilitatea europeană și globală, și care subminează totodată ordinea internațională bazată pe reguli;
f) Subliniind impactul războiului neprovocat și ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra regiunii I3M, care aduce noi provocări pentru continentul european și dincolo de acesta;
g) Denunțând presiunile hibride sistematice cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care includ încercări de subminare a ordinii constituționale și acțiuni virulente de destabilizare comise de Federația Rusă;
h) Conștientizând necesitatea de a redefini relația cu o vecinătate europeană reconfigurată geopolitic, ca urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul extinderii Uniunii Europene într-un orizont previzibil;
i) Recunoscând rolul strategic al Inițiativei ca platformă politică, economică și de conectivitate consacrată pentru consolidarea conectivității regionale și construirea interconexiunilor strategice de infrastructură a rețelelor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud, care sunt de o importanță critică pentru reziliența și prosperitatea statelor participante, a regiunii și a Europei în ansamblu;
j) Recunoscând necesitatea de a consolida în continuare și de a reafirma capacitatea I3M de a promova în mod eficient obiectivele sale comune și de a valorifica oportunitățile de cooperare în noile domenii emergente în cadrul pilonilor I3M, într-un context geopolitic puternic contestat și în schimbare;
k) Încrezători că o prezență investițională și financiară sporită a Statelor Unite în regiunea I3M, precum și un angajament coordonat în dezvoltarea unei infrastructuri regionale rezistente și a unor lanțuri valorice critice sunt catalizatori pentru legături mai puternice, care facilitează obiectivul unui parteneriat transatlantic consolidat;
l) Recunoscând faptul că statele participante la I3M contribuie la o Uniune Europeană eficientă și coezivă și reprezintă un pilon de legătură pentru strategia Global Gateway a Uniunii Europene de promovare a unor conexiuni durabile și de încredere la nivel mondial și recunoscând potențialul de a obține un nivel înalt de sinergie între proiectele I3M și Global Gateway în vecinătatea Uniunii Europene;
m) Reafirmând angajamentul de a dezvolta rețelele transeuropene de energie, digitale și de transport de-a lungul axei Nord-Sud ca factori importanți, ce ajută statele participante la I3M să consolideze Piața Unică a Uniunii Europene să își promoveze interesele industriale, precum și să obțină o mai mare coeziune și să își stimuleze creșterea economică;
n) Recunoscând rolul esențial al sectorului privat și al instituțiilor financiare în asigurarea succesului în atingerea obiectivelor I3M;
o) Subliniind faptul că întărirea securității energetice, diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare în întreaga regiune, angrenarea surselor regenerabile de energie, împreună cu eficiența energetică și o tranziție echitabilă către un sector energetic durabil și neutru din punct de vedere climatic sunt prioritățile noastre de importanță maximă, așa cum acestea sunt reflectate în Declarațiile Comune ale Summiturilor anterioare;
p) Salutând rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite intitulată „Consolidarea rezilienței globale și promovarea dezvoltării durabile prin intermediul conectivității infrastructurii regionale și interregionale”, adoptată la 26 aprilie 2023, care angajează toate țările în îmbunătățirea conectivității infrastructurii ca mijloc de consolidare a rezilienței la crize viitoare și încurajează continuarea și avansarea cooperării regionale în acest sens, în special în ceea ce privește îmbunătățirea conectivității infrastructurii de transport, energetice și digitale, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă în domeniile științei, educației, tehnologiei și inovării;
q) Angajându-ne să consolidăm în continuare rolul Inițiativei în construirea conectivității infrastructurii regionale și inter-regionale și, în acest sens, dezvoltarea de noi parteneriate internaționale și consolidarea celor existente, precum și promovarea schimbului de experiență;
r) Subliniind rolul critic al sistemelor de infrastructură în asigurarea furnizării de bunuri și servicii esențiale și recunoscând necesitatea de a spori capacitatea de adaptare a sistemelor de infrastructură și de a reduce riscul de eșec în cascadă al infrastructurii în caz de dezastre și conflicte;
s) Reiterând că I3M este deschisă cooperării cu țările din afara UE, care se angajează să respecte valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene;
t) Reamintind Declarațiile comune ale Summiturilor I3M și bazându-ne pe rezultatele solide ale Summiturilor anterioare de la Dubrovnik (2016), Varșovia (2017), București (2018), Ljubljana (2019), Tallinn (2020), Sofia (2021) și Riga (2022);
u) Reafirmând scopul și obiectivele inițiale ale I3M de a sprijini cooperarea între statele participante, pe baza apartenenței acestora la Uniunea Europeană, în sectoarele energiei, transporturilor și digital, pe baza deciziilor consensuale ale statelor participante;
Prin prezenta, declarăm următoarele:
1. Salutăm participarea la nivel înalt la noua ediție a Summitului și a Forumului de Afaceri I3M de la București a partenerilor strategici ai I3M – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și Republica Federală Germania – precum și a invitaților noștri speciali: Franța, Republica Elenă, Republica Moldova, Japonia, Republica Turcia, Ucraina, Regatul Unit, precum și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
2. Salutăm sprijinul acordat viziunii și obiectivelor operaționale urmărite de I3M din partea unor țări like-minded, precum Franța, Japonia, Republica Turcia și Regatul Unit, precum și a unor instituții și întreprinderi publice și private din regiunea I3M și din afara acesteia.
3. Reafirmăm importanța Inițiativei pentru consolidarea rezilienței regiunii prin îmbunătățirea conectivității. După un an și jumătate de la începutul războiului brutal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și de la tulburările geopolitice pe care acesta le-a generat, a fost dovedită validitatea conceptului I3M și urgența punerii în aplicare a obiectivelor sale.
4. Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE.
5. Reiterăm condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, în cei mai fermi termeni posibili. Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea și integritatea teritorială ale acesteia, în fața consecințelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva țării și a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militare și echipamentele din Ucraina. Ne menținem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toți cei care au comis crime de război și alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi trași la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, ținând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE și la nivel internațional.
6. Recunoaștem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică și geoeconomică schimbată în mod dramatic și salutăm această țară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, și așteptăm cu interes consolidarea și diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M și cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de țară candidată la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Recunoaștem angajamentul și eforturile substanțiale ale Ucrainei și Republicii Moldova de a îndeplini condițiile necesare în procesul de aderare la UE și încurajăm ambele țări să continue pe calea reformelor, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneția. Vom continua să sprijinim aceste țări pe calea aderării lor la UE.
7. Recunoaștem potențialul I3M de a completa politicile UE în ceea ce privește aducerea Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei mai aproape de UE, pe baza meritelor și a valorilor comune, inclusiv prin implicarea acestor țări în implementarea proiectelor de infrastructură regională ale I3M, investind astfel în interconectivitate, în extinderea coridoarelor UE în domeniul energiei, al transporturilor, al tehnologiei digitale și al telecomunicațiilor și în accelerarea tranziției verzi. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de țară candidată la UE Bosniei și Herțegovina și desfășurarea primelor Conferințe Interguvernamentale cu Albania și Macedonia de Nord. Reiterăm un mesaj puternic de sprijin și încurajare a aspiranților la UE pentru continuarea reformelor pe calea aderării la UE.
8. Subliniem importanța dezvoltării cooperării în cadrul Inițiativei cu partenerii strategici: Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și Republica Federală Germania și încurajăm creșterea rolului acestora în realizarea obiectivelor comune ale Inițiativei. Din această perspectivă, reiterăm determinarea noastră de a acționa în deplină sinergie cu strategiile-cheie ale UE, cum ar fi Strategia de Securitate Economică, Strategia Industrială a Pactului Verde European, Deceniul Digital și strategia Global Gateway, precum și de a rămâne angajați în favoarea obiectivului principal de consolidare a parteneriatului transatlantic, ca mijloc de consolidare în continuare a Inițiativei.
9. Reafirmăm că o consolidare a rezilienței infrastructurii cu dublă utilizare în regiune, pentru o mobilitate civilă și militară sporită pe axa Nord-Sud, în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind mobilitatea militară, reprezintă un obiectiv politic, precum și o investiție responsabilă în viitorul nostru sigur.
10. Salutăm lista scurtă revizuită de proiecte prioritare I3M de interconectare în cele trei domenii cheie – transport, energie și digital – cu obiectivul de a spori eficiența sprijinului politic pentru aceste proiecte, inclusiv la nivelul UE. Raportul de progres al proiectelor 2023 oferă o platformă transparentă și evidențiază proiecte prioritare I3M.
11. Subliniem faptul că implicarea și sprijinul financiare al Statelor Unite în punerea în aplicare a proiectelor strategice de conectivitate regională sunt esențiale în actualul mediu geopolitic, acționând ca un factor crucial pentru succesul interconectării strategice, al diversificării energetice și al realizării generale a obiectivelor I3M.
12. Continuăm să încurajăm partenerii strategici, guvernele interesate, băncile de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați să împărtășească obiectivele, viziunea politică și scopurile Inițiativei, pentru a sprijini finanțarea proiectelor strategice ale I3M. Invităm toate părțile interesate să coopereze în vederea atragerii mijloacelor financiare necesare pentru punerea în aplicare a acestor proiecte.
13. Salutăm implicarea, sprijinul și interesul instituțiilor și organizațiilor europene și internaționale, și anume Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în activitățile I3M, inclusiv prin participarea la nivel înalt a acestora la Summitul de la București din 2023, și convenim să continuăm să lucrăm la soluții inovatoare pentru armonizarea finanțărilor în vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii majore necesare în regiune.
14. Susținem obiectivul celei de-a cincea ediții a Forumului de Afaceri I3M – care a evoluat acum într-un instrument central al Inițiativei, după lansarea sa în cadrul Summitului de la București din 2018 – de a promova noi oportunități de investiții, susținând astfel realizarea obiectivelor politice cheie ale I3M.
15. Constatăm cu satisfacție că Fondul de Investiții I3M (3SIIF) a făcut noi alocări de investiții pentru proiecte de infrastructură în țări I3M, cum ar fi Republica Bulgaria, Republica Polonă și România.
16. Salutăm evoluția dinamică a Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care, cu o viteză excepțională, la trei ani de la operaționalizare, a investit în sectoarele energetic, digital și al transporturilor în regiunea celor Trei Mări, dovedindu-și capacitatea de a dezvolta proiecte care să contribuie la creșterea capacității regenerabile în mixul energetic regional, să sporească securitatea și independența aprovizionării cu energie, precum și interconectivitatea digitală și a transporturilor în regiunea celor Trei Mări. Până în prezent, 3SIIF a sprijinit cinci proiecte, cu o valoare aproximativă de 6 miliarde EUR, urmând ca în curând să fie anunțate încă două proiecte.
17. Recunoaștem existența a numeroase oportunități de investiții atractive în portofoliul 3SIIF și succesul Fondului de Investiții inițial. Încurajăm cu tărie crearea unui vehicul financiar succesor, bazat pe succesul predecesorului său și alți sponsori de bază ai 3SIIF să se alăture, ca acțiune rapidă de atenuare a provocărilor macroeconomice din regiune, direcționând investițiile către un fond de infrastructură sucesor, orientat spre investiții verzi, și continuând să atragă resurse pentru finanțarea unei game vaste de proiecte în întreaga regiune I3M. De asemenea, luăm act de intenția de a lansa un Fond de Inovare I3M care ar putea răspunde nevoilor crescânde de investiții în proiecte inovatoare transfrontaliere, ar putea să aloce mai multe investiții în progrese tehnologice și să consolideze ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu prioritățile europene pentru o tranziție economică durabilă și avansată din punct de vedere tehnologic.
18. Ne reafirmăm angajamentul de a lucra împreună pentru conectivitate în domeniul științei, al educației, al tehnologiei și al inovării, pentru a asigura o dezvoltare viitoare mai durabilă pentru regiunea Inițiativei celor Trei Mări.
19. Ne exprimăm disponibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare pentru o infrastructură regională rezilientă, inclusiv cu invitații speciali, precum și de a contribui pe bază de voluntariat la finanțarea tehnologiilor și la implementarea surselor regenerabile de energie, așa cum sunt acestea reflectate în Declarațiile Comune ale Summiturilor anterioare.
20. Ne angajăm să consolidăm reziliența și securitatea cibernetică a regiunii noastre pentru a sprijini dezvoltarea interconectărilor de infrastructură strategică și a rețelelor și serviciilor digitale între țările noastre, printr-o cooperare sporită și prin încurajarea implicării active a mai multor părți interesate, a participanților de încredere din lanțul de aprovizionare și a furnizorilor de servicii, în special a celor locali. În cadrul acestui proces, vom susține și promova în mod activ principiile unui mediu deschis, sigur, stabil, accesibil și pașnic în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor, precum și regulile, normele și principiile unui comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic.
21. Salutăm angajamentul Republicii Lituania de a găzdui următorele Summit și Forum de Afaceri I3M în 2024 și al Ungariei de a găzdui Summitul și Forumul de Afaceri în 2025.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Grecia va încerca modificarea și extinderea acordului UE-Turcia privind migrația ilegală
-
Premierul Poloniei îi transmite lui Zelenski „să nu-i mai insulte niciodată pe polonezi”
-
Marcel Boloș a discutat cu vicepreședintele Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei despre cooperarea pe domeniul infrastructurii. Agenția va finanța 27% din costurile magistralei de metrou M6
-
Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE. 12 state membre primesc locuri suplimentare, dar România rămâne cu 33
-
Volodimir Zelenski și Justin Trudeau au semnat un acord de liber schimb actualizat între Ucraina și Canada
-
Zelenski a obținut un ajutor militar suplimentar de 650 milioane de dolari canadieni în urma vizitei în Canada. Sprijinul include livrarea către Kiev a aproximativ 50 de vehicule blindate şi pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane de luptă F-16
ROMÂNIA
Marcel Boloș a discutat cu vicepreședintele Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei despre cooperarea pe domeniul infrastructurii. Agenția va finanța 27% din costurile magistralei de metrou M6
Published
10 hours agoon
September 23, 2023
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a avut, vineri, o întrevedere cu vicepreședintele Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA), Mikio Hataeda, aflat la prima sa vizită în România. Cu acest prilej, cei doi au discutat despre continuarea cooperării româno-japoneze pe proiectele de infrastructură având în vedere expertiza Japoniei în domeniu, se arată într-o postare pe Facebook.
Agenția și-a reafirmat angajamentul de a sprijini proiectul liniei de metrou M6, care va lega Garda de Nord de Aeroportul Henri Coandă (Otopeni). Cu această ocazie, ministrul Finanțelor a precizat că linia va avea o lungime de 14,2 km şi 12 staţii.
„Suntem ferm angajaţi să consolidăm proiectele de dezvoltare a infrastructurii. În special în domenii precum transportul, energia, sănătatea publică şi educaţia, care sunt vitale dacă vrem să vorbim despre dezvoltare. Am transmis acest mesaj şi vicepreşedintelui Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei (JICA), Mikio Hataeda, venit astăzi pentru prima oară în ţara noastră. Japonia este recunoscută pentru expertiza sa în aceste domenii, iar pentru noi este o oportunitate să întărim şi dezvoltăm legăturile de cooperare internaţională dintre cele două ţări”, a transmis, vineri seară, Marcel Boloş.
„Domnul vicepreşedinte ne-a asigurat că sunt fericiţi să ne sprijine eforturile pentru modernizare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. JICA ne sprijină deja cu finanţare pentru 27% din proiectul liniei de metrou M6, care va avea o lungime de 14,2 km şi 12 staţii”, a mai spus ministrul.
„Sper să se continue în aceeaşi linie. Pe vremea când lucram în domeniul transporturilor m-am luptat pentru obţinerea de fonduri pentru proiectele de modernizare a drumurilor naţionale, de construcţie a tronsoanelor de autostradă, cale ferată, modernizare a infrastructurii portuare şi aeroportuare. Şi cu mândrie spun a proiectelor de metrou, investiţii care au devenit finanţabile din fonduri europene, în urma negocierilor purtate de către echipa pe care o coordonam atunci cu reprezentanţii Comisiei Europene (pentru cei care nu cunosc, aşa s-au născut proiectele M5, prelungire M4, M6)”, a mai transmis Marcel Boloş.
ROMÂNIA
Sebastian Burduja a cerut constructorului spaniol Duro Felguera și Romgaz să accelereze lucrările pentru finalizarea centralei pe gaze în ciclu combinat de la Iernut până la finele anului viitor
Published
12 hours agoon
September 23, 2023
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a efectuat o vizită de lucru la Mureș, vineri, la invitația prefectului Ciprian Dobre, pentru a evalua progresele și dezvoltările din sectorul energetic al României. În cadrul acestei vizite, au fost atinse două obiective importante, cu impact semnificativ asupra energiei și economiei naționale, se arată într-o postare pe Facebook.
Primul punct pe agenda vizitei a fost o întâlnire cu reprezentanții Azomureș, unde ministrul Burduja a anunțat o veste bună pentru Mureș și pentru fermierii români. Compania Azomureș a confirmat repornirea activității la peste 50% din capacitatea sa, după o perioadă îndelungată de pauză impusă de pandemie și criza energetică. Acest pas reprezintă un semn de revigorare a sectorului de îngrășăminte de calitate românească și se așteaptă ca până în prima parte a anului viitor, combinatul să ajungă la 100% din capacitatea sa.
În continuare, ministrul Burduja s-a deplasat la șantierul de la Iernut, unde compania națională Romgaz construiește o centrală pe gaze în ciclu combinat pentru producerea energiei electrice. Acesta a subliniat importanța proiectului, atât pentru Romgaz, companie de stat, cât și pentru întreaga țară. Acesta este primul proiect de energie din surse clasice început după 1990 în partea de vest a României, semnificativ pentru asigurarea energiei electrice a consumatorilor casnici și industriali și pentru securitatea energetică a României și a regiunii.
„Mesajul pe care l-am transmis antreprenorului şi către Romgaz este să accelereze lucrurile astfel încât să putem beneficia cu toţii de această investiţie cât mai repede şi, în primul rând, să beneficieze judeţul Mureş. Am văzut centrala din 1963. Ieri s-au sărbătorit 60 de ani de la prima sincronizare a centralei termoelectrice de la Iernut. Era o centrală de 800 de megawaţi cu adevărat impresionantă. Astăzi discutăm de un singur grup rămas în funcţiune cu mari eforturi şi felicit public echipa de specialişti de la Iernut care a reuşit să întreţină aceste grupuri energetice cu eforturi supraomeneşti. Am discutat şi cu Duro Felguera, sunt peste 100 de oameni în şantier în aceste momente, deci este o mobilizare bună a antreprenorului şi graficul este respectat”, a declarat ministrul Sebastian Burduja, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, potrivit Agerpres.
Totuși, ministrul Burduja a exprimat satisfacția sa cu privire la ritmul lucrărilor de la șantierul din Iernut și a reiterat angajamentul de a finaliza centrala, finanțată din planul național de investiții, până la sfârșitul anului viitor.
„De aceea era foarte important să înceapă să curgă cele 16 luni estimate pentru finalizarea acestei lucrări, grad de finalizare peste 80% în acest moment. Aşadar, premisele sunt bune pentru a ne revedea cel mai târziu spre finalul lui 2024 şi pentru a beneficia cu toţii de o centrală cu adevărat modernă la Iernut. (…) Centrala (veche, n.r.) e ca şi cum ai compara o maşină din anii 60 cu un autoturism modern, ceea ce înseamnă digitalizare, multă electronică şi o eficienţă mult mai mare, dublă practic faţă de ceea ce este în prezent la Iernut”, a arătat Sebastian Burduja.
De asemenea, acesta a subliniat importanța acestei realizări pentru colaborarea cu Republica Moldova în ceea ce privește securitatea energetică, precizând că România și Romgaz pot deveni furnizori și mai importanți de securitate energetică pentru regiune. „Să nu uităm că trebuie să-i ajutăm și pe frații noștri de peste Prut!”
În ultima parte a vizitei, ministrul a prezentat date despre capacitatea de înmagazinare a gazelor naturale în România. Compania Depogaz Ploiești, parte a Romgaz, a înmagazinat deja 2,715 miliarde de metri cubi de gaz pentru iarna următoare. Împreună cu Depomureș Tg. Mureș, cele două companii au înmagazinat peste 3 miliarde de metri cubi de gaze, depășind cu mult ținta asumată de Uniunea Europeană de a avea depozitele pline în proporție de 90% la 1 noiembrie.
Aceste realizări remarcabile evidențiază angajamentul României în asigurarea securității energetice și consolidarea poziției sale ca furnizor de încredere de energie electrică și gaze naturale pentru țară și regiune.
Ministrul Burduja a încheiat vizita la Mureș cu aprecieri pentru eforturile echipei de conducere a Romgaz și a exprimat mulțumiri speciale către directorul general, Răzvan Popescu, pentru contribuția sa semnificativă la realizarea acestor proiecte importante pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc.
ROMÂNIA
Ministrul Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei
Published
1 day agoon
September 22, 2023
Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila și Secretarul de Stat dr. Alexandru Rogobete au participat, vineri, la una dintre cele mai importante întâlniri de nivel înalt – Adunarea Generală a Națiunilor Unite care are loc la New York, SUA, informează Ministerul Sănătății.
Șefi de stat și de guvern au participat la plenarele și panelurile de discuții dedicate accesului universal la servicii de sănătate, eliminării tuberculozei până în anul 2030 și pregătirilor statelor membre în caz de criză sanitară.
Intervențiile ministrului Sănătății au fost făcute în adunarea generală și panelurile legate de accesul universal la servicii de sănătate și cele legate de combaterea tuberculozei. De asemenea, ministrul Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei.
„Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie sa o îndeplinim până în anul 2030! Dezvoltarea medicinei primare și a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuși! Investițiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci și în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau inteligența artificială! Oamenii au nevoie, atunci când sunt bolnavi, de grijă, compasiune și empatie! Profesioniștii din sănătate fac diferența! Să încurajăm tinerii sa îmbrățișeze profesiunile medicale, să îi ajutăm să profeseze și în zone mai puțin atractive, dar în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Tot în cadrul vizitei din Statele Unite, cei doi demnitari vor continua discuțiile cu reprezentanții Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii și cei ai FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătății pentru reducerea practicilor de corupție în proiectele gestionate cu fonduri internaționale.
Amintim că acum câteva săptămâni, la Timișoara a avut loc primul eveniment despre Practici anticorupție în achizițiile publice din domeniul sănătății, dintr-o serie de șase, la care au participat reprezentanți ai FBI și ai Departamentului de Justiție din Statele Unitate ale Americii.

Concrete & Design Solutions

Grecia va încerca modificarea și extinderea acordului UE-Turcia privind migrația ilegală

Premierul Poloniei îi transmite lui Zelenski „să nu-i mai insulte niciodată pe polonezi”

Marcel Boloș a discutat cu vicepreședintele Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei despre cooperarea pe domeniul infrastructurii. Agenția va finanța 27% din costurile magistralei de metrou M6

CE amendează din nou Intel cu 376,36 mil. de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare: Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival

Sebastian Burduja a cerut constructorului spaniol Duro Felguera și Romgaz să accelereze lucrările pentru finalizarea centralei pe gaze în ciclu combinat de la Iernut până la finele anului viitor

Miniștrii transporturilor din UE au semnat Declarația de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială

Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE. 12 state membre primesc locuri suplimentare, dar România rămâne cu 33

Volodimir Zelenski și Justin Trudeau au semnat un acord de liber schimb actualizat între Ucraina și Canada

Zelenski a obținut un ajutor militar suplimentar de 650 milioane de dolari canadieni în urma vizitei în Canada. Sprijinul include livrarea către Kiev a aproximativ 50 de vehicule blindate şi pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane de luptă F-16

Ministrul Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE
Trending
-
U.E.1 week ago
Ursula von der Leyen lansează prima navă portcontainer alimentată cu metanol curat, fabricat cu energie solară: O reprezentare a deciziei UE de ”a fi pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice”
-
SCHENGEN1 week ago
Austria dă vina pe UE după ce România a avertizat că va da în judecată Viena pentru despăgubiri: “Veto-ul privind Schengen nu este împotriva României, ci a unui sistem defect”
-
MCV1 week ago
Comisia Europeană închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și Bulgaria, instituit în 2007, odată cu aderarea la UE
-
CONSILIUL UE5 days ago
Lituania susține alocarea a mai multor fonduri pentru Ucraina și pentru mobilitate militară în cadrul revizuirii bugetului Uniunii Europene
-
FONDURI EUROPENE1 week ago
Marcel Ciolacu, către magistrați, despre corectarea pensiilor speciale: România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. Nu ne permitem să punem PNRR sub semnul întrebării