Connect with us

ROMÂNIA

Declarația Summitului celor Trei Mări de la București consacră prima extindere a Inițiativei, prin cooptarea Greciei și oferirea statutului de țări asociate pentru R. Moldova și Ucraina, și înființarea unui Fond de Inovare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Extinderea, în premieră, a Inițiativei celor Trei Mări prin includerea Greciei ca stat participant și prin acordarea statului de țară participantă asociată Republicii Moldova și Ucrainei, crearea unui nou Fond de Investiții, înființarea unui fond de inovare al Inițiativei, actualizarea listei proiectelor prioritare strategice și includerea subiectului securității cibernetice pe agenda celor Trei Mări, reprezintă principalele decizii asumate miercuri de liderii statelor Inițiativei celor Trei Mări în Declarația Comună de la București adoptată la finalul celui de-al optulea summit I3M, respectiv a celui de-al doilea găzduit de România, o altă premieră la nivelul Inițiativei.

Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE. (…) Recunoaștem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică și geoeconomică schimbată în mod dramatic și salutăm această țară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, și așteptăm cu interes consolidarea și diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M și cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE“, se arată în declarația comună adoptată liderii celor 12 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră.

 

Potrivit președintelui Klaus Iohannis, a președintelui polonez Andrzej Duda și a celorlalți lideri participanți, această decizie are ca punct de plecare “conștientizarea necesității de a redefini relația cu o vecinătate europeană reconfigurată geopolitic, ca urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul extinderii Uniunii Europene într-un orizont previzibil”.

La summit au participat, în calitate de parteneri strategici, trimisul special pentru climă al președintelui american Joe Biden, John Kerry, și reprezentanți ai Germaniei și Comisiei Europene, dar și invitați speciali precum Franța, Japonia, Turcia și Regatul Unit, alături de instituții internaționale occidentale: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

“Salutăm sprijinul acordat viziunii și obiectivelor operaționale urmărite de I3M din partea unor țări like-minded, precum Franța, Japonia, Republica Turcia și Regatul Unit, precum și a unor instituții și întreprinderi publice și private din regiunea I3M și din afara acesteia”, se arată în declarația summitului.

Grecia, cel de-al 13-lea stat participant, a fost reprezentată la nivel prezidențial, la fel și Republica Moldova, prin președinta Maia Sandu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat summitului prin videoconferință.

Liderii statelor participante au recunoscutrolul strategic al Inițiativei ca platformă politică, economică și de conectivitate consacrată pentru consolidarea conectivității regionale și construirea interconexiunilor strategice de infrastructură a rețelelor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud, care sunt de o importanță critică pentru reziliența și prosperitatea statelor participante, a regiunii și a Europei în ansamblu”.

În ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina, statele Inițiativei celor Trei Mări și-au asumat menținerea angajamentului de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar, și s-au angajat să joace un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei.


Declarația Comună a celui de-al VIII-lea Summit al Inițiativei celor Trei Mări

(București, 6-7 septembrie 2023)

Noi, Președinții și reprezentanții la nivel înalt ai celor douăsprezece state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia – reuniți la București, la 6-7 septembrie 2023, cu ocazia Summitului și Forumului de Afaceri ale I3M, găzduite pentru a doua oară de România:

a) Reafirmând angajamentul nostru consolidat și recunoscând progresele înregistrate de țările noastre în avansarea unei viziuni comune privind I3M ca un cadru eficient de cooperare pentru a promova reziliența și prosperitatea noastre strategice colective, bazate pe rețele de infrastructură solide și de încredere;

b) Recunoscând faptul că evoluțiile tangibile în regiunea I3M, demonstrate de volumul considerabil de investiții publice și private în infrastructura energetică, de transport și digitală, începând din 2016, reprezintă o dovadă concretă a maturității politice și economice a Inițiativei;

c) Recunoscând potențialul economic al regiunii în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, politica industrială, diversificarea și scurtarea lanțurilor de aprovizionare și necesitatea de a continua investițiile utilizând o gamă completă de surse de finanțare, inclusiv prin bugetele naționale, fondurile UE și instrumentele financiare, cum ar fi primul Fond de Investiții I3M și potențialul parteneriat public-privat, confirmând astfel semnalul politic puternic ce vizează consolidarea rezilienței noastre economice;

d) Fiind profund preocupați de volatilitatea tot mai mare a mediului de securitate ca urmare a războiului de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal pe care Federația Rusă continuă să îl ducă împotriva Ucrainei, precum și a războiului său hibrid, care provoacă un lanț de efecte perturbatoare la nivel mondial, inclusiv asupra lanțurilor de aprovizionare, a dezvoltării economice și a coerenței energetice;

e) Condamnând ferm actele ilicite și iresponsabile ale Federației Ruse, care pun în pericol securitatea și stabilitatea europeană și globală, și care subminează totodată ordinea internațională bazată pe reguli;

f) Subliniind impactul războiului neprovocat și ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei asupra regiunii I3M, care aduce noi provocări pentru continentul european și dincolo de acesta;

g) Denunțând presiunile hibride sistematice cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, care includ încercări de subminare a ordinii constituționale și acțiuni virulente de destabilizare comise de Federația Rusă;

h) Conștientizând necesitatea de a redefini relația cu o vecinătate europeană reconfigurată geopolitic, ca urmare a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în contextul extinderii Uniunii Europene într-un orizont previzibil;

i) Recunoscând rolul strategic al Inițiativei ca platformă politică, economică și de conectivitate consacrată pentru consolidarea conectivității regionale și construirea interconexiunilor strategice de infrastructură a rețelelor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud, care sunt de o importanță critică pentru reziliența și prosperitatea statelor participante, a regiunii și a Europei în ansamblu;

j) Recunoscând necesitatea de a consolida în continuare și de a reafirma capacitatea I3M de a promova în mod eficient obiectivele sale comune și de a valorifica oportunitățile de cooperare în noile domenii emergente în cadrul pilonilor I3M, într-un context geopolitic puternic contestat și în schimbare;

k) Încrezători că o prezență investițională și financiară sporită a Statelor Unite în regiunea I3M, precum și un angajament coordonat în dezvoltarea unei infrastructuri regionale rezistente și a unor lanțuri valorice critice sunt catalizatori pentru legături mai puternice, care facilitează obiectivul unui parteneriat transatlantic consolidat;

l) Recunoscând faptul că statele participante la I3M contribuie la o Uniune Europeană eficientă și coezivă și reprezintă un pilon de legătură pentru strategia Global Gateway a Uniunii Europene de promovare a unor conexiuni durabile și de încredere la nivel mondial și recunoscând potențialul de a obține un nivel înalt de sinergie între proiectele I3M și Global Gateway în vecinătatea Uniunii Europene;

m) Reafirmând angajamentul de a dezvolta rețelele transeuropene de energie, digitale și de transport de-a lungul axei Nord-Sud ca factori importanți, ce ajută statele participante la I3M să consolideze Piața Unică a Uniunii Europene să își promoveze interesele industriale, precum și să obțină o mai mare coeziune și să își stimuleze creșterea economică;

n) Recunoscând rolul esențial al sectorului privat și al instituțiilor financiare în asigurarea succesului în atingerea obiectivelor I3M;

o) Subliniind faptul că întărirea securității energetice, diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare în întreaga regiune, angrenarea surselor regenerabile de energie, împreună cu eficiența energetică și o tranziție echitabilă către un sector energetic durabil și neutru din punct de vedere climatic sunt prioritățile noastre de importanță maximă, așa cum acestea sunt reflectate în Declarațiile Comune ale Summiturilor anterioare;

p) Salutând rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite intitulată „Consolidarea rezilienței globale și promovarea dezvoltării durabile prin intermediul conectivității infrastructurii regionale și interregionale”, adoptată la 26 aprilie 2023, care angajează toate țările în îmbunătățirea conectivității infrastructurii ca mijloc de consolidare a rezilienței la crize viitoare și încurajează continuarea și avansarea cooperării regionale în acest sens, în special în ceea ce privește îmbunătățirea conectivității infrastructurii de transport, energetice și digitale, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă în domeniile științei, educației, tehnologiei și inovării;

q) Angajându-ne să consolidăm în continuare rolul Inițiativei în construirea conectivității infrastructurii regionale și inter-regionale și, în acest sens, dezvoltarea de noi parteneriate internaționale și consolidarea celor existente, precum și promovarea schimbului de experiență;

r) Subliniind rolul critic al sistemelor de infrastructură în asigurarea furnizării de bunuri și servicii esențiale și recunoscând necesitatea de a spori capacitatea de adaptare a sistemelor de infrastructură și de a reduce riscul de eșec în cascadă al infrastructurii în caz de dezastre și conflicte;

s) Reiterând că I3M este deschisă cooperării cu țările din afara UE, care se angajează să respecte valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene;

t) Reamintind Declarațiile comune ale Summiturilor I3M și bazându-ne pe rezultatele solide ale Summiturilor anterioare de la Dubrovnik (2016), Varșovia (2017), București (2018), Ljubljana (2019), Tallinn (2020), Sofia (2021) și Riga (2022);

u) Reafirmând scopul și obiectivele inițiale ale I3M de a sprijini cooperarea între statele participante, pe baza apartenenței acestora la Uniunea Europeană, în sectoarele energiei, transporturilor și digital, pe baza deciziilor consensuale ale statelor participante;

Prin prezenta, declarăm următoarele:

1. Salutăm participarea la nivel înalt la noua ediție a Summitului și a Forumului de Afaceri I3M de la București a partenerilor strategici ai I3M – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și Republica Federală Germania – precum și a invitaților noștri speciali: Franța, Republica Elenă, Republica Moldova, Japonia, Republica Turcia, Ucraina, Regatul Unit, precum și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

2. Salutăm sprijinul acordat viziunii și obiectivelor operaționale urmărite de I3M din partea unor țări like-minded, precum Franța, Japonia, Republica Turcia și Regatul Unit, precum și a unor instituții și întreprinderi publice și private din regiunea I3M și din afara acesteia.

3. Reafirmăm importanța Inițiativei pentru consolidarea rezilienței regiunii prin îmbunătățirea conectivității. După un an și jumătate de la începutul războiului brutal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și de la tulburările geopolitice pe care acesta le-a generat, a fost dovedită validitatea conceptului I3M și urgența punerii în aplicare a obiectivelor sale.

4. Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE.

5. Reiterăm condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, în cei mai fermi termeni posibili. Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea și integritatea teritorială ale acesteia, în fața consecințelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva țării și a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militare și echipamentele din Ucraina. Ne menținem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toți cei care au comis crime de război și alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi trași la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, ținând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE și la nivel internațional.

6. Recunoaștem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică și geoeconomică schimbată în mod dramatic și salutăm această țară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, și așteptăm cu interes consolidarea și diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M și cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de țară candidată la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Recunoaștem angajamentul și eforturile substanțiale ale Ucrainei și Republicii Moldova de a îndeplini condițiile necesare în procesul de aderare la UE și încurajăm ambele țări să continue pe calea reformelor, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneția. Vom continua să sprijinim aceste țări pe calea aderării lor la UE.

7. Recunoaștem potențialul I3M de a completa politicile UE în ceea ce privește aducerea Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei mai aproape de UE, pe baza meritelor și a valorilor comune, inclusiv prin implicarea acestor țări în implementarea proiectelor de infrastructură regională ale I3M, investind astfel în interconectivitate, în extinderea coridoarelor UE în domeniul energiei, al transporturilor, al tehnologiei digitale și al telecomunicațiilor și în accelerarea tranziției verzi. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de țară candidată la UE Bosniei și Herțegovina și desfășurarea primelor Conferințe Interguvernamentale cu Albania și Macedonia de Nord. Reiterăm un mesaj puternic de sprijin și încurajare a aspiranților la UE pentru continuarea reformelor pe calea aderării la UE.

8. Subliniem importanța dezvoltării cooperării în cadrul Inițiativei cu partenerii strategici: Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii și Republica Federală Germania și încurajăm creșterea rolului acestora în realizarea obiectivelor comune ale Inițiativei. Din această perspectivă, reiterăm determinarea noastră de a acționa în deplină sinergie cu strategiile-cheie ale UE, cum ar fi Strategia de Securitate Economică, Strategia Industrială a Pactului Verde European, Deceniul Digital și strategia Global Gateway, precum și de a rămâne angajați în favoarea obiectivului principal de consolidare a parteneriatului transatlantic, ca mijloc de consolidare în continuare a Inițiativei.

9. Reafirmăm că o consolidare a rezilienței infrastructurii cu dublă utilizare în regiune, pentru o mobilitate civilă și militară sporită pe axa Nord-Sud, în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind mobilitatea militară, reprezintă un obiectiv politic, precum și o investiție responsabilă în viitorul nostru sigur.

10. Salutăm lista scurtă revizuită de proiecte prioritare I3M de interconectare în cele trei domenii cheie – transport, energie și digital – cu obiectivul de a spori eficiența sprijinului politic pentru aceste proiecte, inclusiv la nivelul UE. Raportul de progres al proiectelor 2023 oferă o platformă transparentă și evidențiază proiecte prioritare I3M.

11. Subliniem faptul că implicarea și sprijinul financiare al Statelor Unite în punerea în aplicare a proiectelor strategice de conectivitate regională sunt esențiale în actualul mediu geopolitic, acționând ca un factor crucial pentru succesul interconectării strategice, al diversificării energetice și al realizării generale a obiectivelor I3M.

12. Continuăm să încurajăm partenerii strategici, guvernele interesate, băncile de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați să împărtășească obiectivele, viziunea politică și scopurile Inițiativei, pentru a sprijini finanțarea proiectelor strategice ale I3M. Invităm toate părțile interesate să coopereze în vederea atragerii mijloacelor financiare necesare pentru punerea în aplicare a acestor proiecte.

13. Salutăm implicarea, sprijinul și interesul instituțiilor și organizațiilor europene și internaționale, și anume Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în activitățile I3M, inclusiv prin participarea la nivel înalt a acestora la Summitul de la București din 2023, și convenim să continuăm să lucrăm la soluții inovatoare pentru armonizarea finanțărilor în vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii majore necesare în regiune.

14. Susținem obiectivul celei de-a cincea ediții a Forumului de Afaceri I3M – care a evoluat acum într-un instrument central al Inițiativei, după lansarea sa în cadrul Summitului de la București din 2018 – de a promova noi oportunități de investiții, susținând astfel realizarea obiectivelor politice cheie ale I3M.

15. Constatăm cu satisfacție că Fondul de Investiții I3M (3SIIF) a făcut noi alocări de investiții pentru proiecte de infrastructură în țări I3M, cum ar fi Republica Bulgaria, Republica Polonă și România.

16. Salutăm evoluția dinamică a Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care, cu o viteză excepțională, la trei ani de la operaționalizare, a investit în sectoarele energetic, digital și al transporturilor în regiunea celor Trei Mări, dovedindu-și capacitatea de a dezvolta proiecte care să contribuie la creșterea capacității regenerabile în mixul energetic regional, să sporească securitatea și independența aprovizionării cu energie, precum și interconectivitatea digitală și a transporturilor în regiunea celor Trei Mări. Până în prezent, 3SIIF a sprijinit cinci proiecte, cu o valoare aproximativă de 6 miliarde EUR, urmând ca în curând să fie anunțate încă două proiecte.

17. Recunoaștem existența a numeroase oportunități de investiții atractive în portofoliul 3SIIF și succesul Fondului de Investiții inițial. Încurajăm cu tărie crearea unui vehicul financiar succesor, bazat pe succesul predecesorului său și alți sponsori de bază ai 3SIIF să se alăture, ca acțiune rapidă de atenuare a provocărilor macroeconomice din regiune, direcționând investițiile către un fond de infrastructură sucesor, orientat spre investiții verzi, și continuând să atragă resurse pentru finanțarea unei game vaste de proiecte în întreaga regiune I3M. De asemenea, luăm act de intenția de a lansa un Fond de Inovare I3M care ar putea răspunde nevoilor crescânde de investiții în proiecte inovatoare transfrontaliere, ar putea să aloce mai multe investiții în progrese tehnologice și să consolideze ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu prioritățile europene pentru o tranziție economică durabilă și avansată din punct de vedere tehnologic.

18. Ne reafirmăm angajamentul de a lucra împreună pentru conectivitate în domeniul științei, al educației, al tehnologiei și al inovării, pentru a asigura o dezvoltare viitoare mai durabilă pentru regiunea Inițiativei celor Trei Mări.

19. Ne exprimăm disponibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare pentru o infrastructură regională rezilientă, inclusiv cu invitații speciali, precum și de a contribui pe bază de voluntariat la finanțarea tehnologiilor și la implementarea surselor regenerabile de energie, așa cum sunt acestea reflectate în Declarațiile Comune ale Summiturilor anterioare.

20. Ne angajăm să consolidăm reziliența și securitatea cibernetică a regiunii noastre pentru a sprijini dezvoltarea interconectărilor de infrastructură strategică și a rețelelor și serviciilor digitale între țările noastre, printr-o cooperare sporită și prin încurajarea implicării active a mai multor părți interesate, a participanților de încredere din lanțul de aprovizionare și a furnizorilor de servicii, în special a celor locali. În cadrul acestui proces, vom susține și promova în mod activ principiile unui mediu deschis, sigur, stabil, accesibil și pașnic în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor, precum și regulile, normele și principiile unui comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic.

21. Salutăm angajamentul Republicii Lituania de a găzdui următorele Summit și Forum de Afaceri I3M în 2024 și al Ungariei de a găzdui Summitul și Forumul de Afaceri în 2025.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta

Published

on

© Ambasada Romaâniei în Statele Unite ale Americii/ Facebook

Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a transmis luni că “nu există nicio susţinere oficială din partea americană” pentru candidatul prezidenţial Călin Georgescu şi că echipa preşedintelui republican ales al SUA, Donald Trump, “a negat că vreun oficial american al viitoarei administraţii ar călători în Romania în perioada următoare pentru a participa la evenimente alături de candidatul Georgescu”, subliniind că “informaţia este falsă”.

“Referitor la speculaţiile din presă privind o presupusă susţinere americană pentru candidatul prezidenţial Călin Georgescu, vă pot spune că, la nivelul autorităţilor americane, al politicienilor americani din ambele partide (republican şi democrat) sau al personalităţilor politice sau civice cu orientări democratice care au o voce importantă în spaţiul public american, un astfel de sprijin nu există”, a precizat Muraru într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt câteva explicaţii pentru asta: în primul rând, este un principiu bine stabilit în mediul politic american de a respinge şi refuza orice acţiune sau opinie care poate fi interpretată ca interferenţă în alegeri. În alegerile americane sau în alegerile din alte ţări. Există legi în Statele Unite care interzic exact un astfel de comportament (cel mai important act normativ se numeşte “Hatch Act” şi interzice oficialilor cu funcţii federale să se pronunţe pe subiecte de campanie politică internă sau externă)”, a adăugat ambasadorul român.

“În al doilea rând”, a mai afirmat Muraru, “nimeni din echipa actualei administraţii democrate sau din echipa viitoarei administraţii republicane, sau din Congres, nu s-ar asocia cu genul de viziune politică pe care o reprezintă şi exprimă candidatul Georgescu”.

Oamenii politici şi oficialii americani sunt foarte atenţi la mesajele antisemite, de negare a Holocaustului şi de glorificare a unor criminali de război fascişti din istorie, precum şi la poziţiile care neagă rolul SUA în asigurarea securităţii României şi care cer o aliniere la interesele Moscovei. În acelaşi timp, sunt foarte sensibili la percepţia publicului intern şi din ţările partenere şi prietene, care, cu siguranţă, s-ar simţi lezat de o posibilă încercare de implicare sau interferenţă în alegerile proprii”, a subliniat el, conform comunicatului.

“În ultimele zile am vorbit cu mulţi congresmeni, republicani şi democraţi, despre evoluţiile din Romania, precum şi cu alţi oficiali americani. Au fost surprinşi şi preocupaţi de ascensiunea acestui candidat cvasi-necunoscut, şi de modul în care s-a putut realiza această mobilizare greu de explicat în termenii unei campanii transparente şi reglementate. Oficialii americani au luat notă de concluziile CSAT cuprinse în comunicatul public din 28 noiembrie a.c. şi urmăresc în continuare foarte preocupaţi aceste evoluţii din România”, a continuat Muraru.

“Pe scurt – nu există nicio susţinere oficială din partea americană pentru candidatul Georgescu. Echipa preşedintelui Trump a negat că vreun oficial american al viitoarei administraţii ar călători în Romania în perioada următoare pentru a participa la evenimente alături de candidatul Georgescu. Informaţia este falsă”, şi-a încheiat ambasadorul român la Washington declaraţia.

Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea. Rezultatele primului tur au fost validate luni, 2 decembrie, de către Curtea Constituțională.

Citiți și “Șoc în România” titrează presa internațională după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor

Marea surpriză a alegerilor prezidențiale din România s-a produs duminică seară, la închiderea urnelor, când exit-poll-urile l-au plasat pe suveranistul Călin Georgescu, a cărui campanie electorală masivă pe rețele sociale precum TikTok a trecut mult timp neobservată de analiști, pe locul al treilea, pentru ca odată cu numărarea proceselor verbale acesta să obțină primul loc la votul în țară și în străinătate, o premieră absolută. Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”.

Ascensiunea fulminantă și surprinzătoare a lui Georgescu a determinat Consiliul Național al Audiovizualului să solicite Comisiei Europene să lanseze o investigație asupra TikTok privind campania lui Călin Georgescu, deoarece există “suspiciuni de manipulare a opiniei publice”.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral.

Concluziile CSAT au indicat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”.

Continue Reading

POLITICĂ

Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european

Published

on

© USR

Preşedinta USR, Elena Lasconi, a mulţumit luni celor implicaţi în respectarea legii şi a Constituţiei pentru faptul că au ascultat “vocile românilor” şi nu au “jucat ruleta rusească” cu democraţia din România.

Declaraţiile vin după ce Curtea Constituţională a României a respins, luni, solicitarea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin. Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a anunțat că CCR a validat turul întâi al alegerilor pezidențiale și au respins contestația depusă de Cristian Terheș, precizând că turul al doilea al scrutinului prezidențial va fi organizat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

“Mulţumesc tuturor celor implicaţi în respectarea legii şi a Constituţiei şi, mai ales, pentru că au ascultat vocile românilor. Vreau să vă mulţumesc că nu v-aţi jucat ruleta rusească cu democraţia din România şi cu acest drept sfânt de a vota liber. Sunt o susţinătoare fermă a legii şi a Constituţiei. Dumnezeu ne va ajuta şi de această dată să rămânem uniţi, să luptăm pentru democraţie şi să ţinem departe Rusia de ţara noastră. Ca preşedinte, voi uni toţi românii. Haideţi să facem o Românie puternică în Europa. Putem doar împreună să facem acest lucru. Şi le spun tuturor liderilor politici din România: să nu devieze cursul naţiunii noastre. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a arătat Lasconi, într-o declaraţie de presă susţinută, luni, la sediul USR.

Referitor la rezultatele alegerilor parlamentare de duminică, de Ziua Națională, Lasconi a precizat că românii au decis formarea unui guvern de uniune națională. Ea a anunțat că va începe discuții cu toate partidele democratice.

“În momentul ăsta nu mai vorbim despre partide, politicieni sau candidați. Vorbim doar despre România. Cred că trebuie să ne asumăm asta și cred că ar fi bine să avem un guvern de uniune națională pro-european. Oamenii au decis duminică. Trebuie să facă parte (din guvern – n.r.) PSD, trebuie să facă parte PNL, trebuie să facă parte USR și UDMR”, a adăugat Lasconi.

 

Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea.

Potrivit rezultatelor finale publicate lunea trecută, suveranistul Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,18% (1.772.500) și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.740 de voturi, cu 19,15% (1.769.760). Au votat aproximativ 9,46 milioane de români din țară și de peste hotare, reprezentând 52,55% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

POLITICĂ

Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Finală între Călin Georgescu și Elena Lasconi pe 8 decembrie

Published

on

Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a anunțat că CCR a validat turul întâi al alegerilor pezidențiale și au respins contestația depusă de Cristian Terheș, precizând că turul al doilea al scrutinului prezidențial va fi organizat pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi.

CCR a decis că nu se mai impune renumărarea voturilor din diaspora, pentru că Terheș nu ceruse acest lucru.

“Voi face în fața dvs o scurtă declarație. În cadrul examenului de constituționalitate privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, judecătorii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea ca neîntemeiată a cererii lui Cristian Terhes. A hotărât confirmarea și validarea rezultatului și organizarea celui de-al doilea tur de alegeri la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Lasconi pentru duminică, 8 decembrie. Curtea a fost sesizată că voturile din diaspora nu au fost contestate și ca urmare a constatat că nu se mai impune renumărarea acestora”, a anunțat după ședința CCR, președintele instituției Marian Enache.

Ultranaționalistul Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi își vor disputa turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru data de 8 decembrie, fiind prima dată când întâia rundă a alegerilor este câștigată de un candidat suveranist și tot pentru prima dată în istorie când candidatul Partidului Social-Democrat nu accede în turul al doilea.

Potrivit rezultatelor finale publicate lunea trecută, suveranistul Călin Georgescu a obținut 22,94% din voturi (2.120.401 voturi), urmat de Elena Lasconi cu 19,18% (1.772.500) și de Marcel Ciolacu, la o distanță mică de 2.740 de voturi, cu 19,15% (1.769.760). Au votat aproximativ 9,46 milioane de români din țară și de peste hotare, reprezentând 52,55% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ45 minutes ago

Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova: Maia Sandu va dona un premiu de 100.000 de dolari primit pentru apărarea democrației

POLITICĂ2 hours ago

Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european

POLITICĂ2 hours ago

Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Finală între Călin Georgescu și Elena Lasconi pe 8 decembrie

POLITICĂ4 hours ago

Nicolae Ciucă, ales pentru nou mandat de senator PNL: Voi pune întotdeauna interesele Doljului și ale României pe primul loc

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației ungare, nouă „misiune de pace” la Moscova pentru a promova soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la masa negocierilor

U.E.4 hours ago

Lituania, Letonia și Estonia au decis impunerea de sancțiuni asupra liderilor politici georgieni care au reprimat manifestațiile pro-UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană

CHINA5 hours ago

În vizită la Beijing, șefa diplomației germane a abordat deschis sprijinul acordat Rusiei de către China în războiul din Ucraina: „Am pledat în favoarea unui proces de pace echitabil”

CONSILIUL UE5 hours ago

Un acces mai bun la locuri de muncă durabile și de înaltă calitate poate ajuta persoanele cu dizabilități să obțină independență financiară și o mai mare incluziune socială, subliniază Consiliul UE

POLITICĂ1 day ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre

Comisari europeni, Mînzatu, ursula von der leyen
COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Curajul românilor din Timișoara care s-au ridicat în 1989 pentru libertate, evocat la tribuna PE de Ursula von der Leyen: Generația noastră de europeni trebuie să lupte din nou pentru libertate

Trending