Uniunea Europeană trebuie să reducă dependența excesivă de combustibilii fosili importați și să accelereze dezvoltarea unor surse interne de energie curate și accesibile – de la surse regenerabile până la energie nucleară, cu respectarea deplină a neutralității tehnologice, a transmis miercuri președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European.
Făcând referire la situația din Orientul Mijlociu, von der Leyen a precizat că, în doar 60 de zile de conflict, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro, fără niciun plus de energie efectivă.
”Prin urmare, direcția de urmat este evidentă: trebuie să reducem dependența excesivă de combustibilii fosili importați și să stimulăm producția internă de energie accesibilă și curată. De la surse regenerabile la energie nucleară, cu respectarea deplină a neutralității tehnologice. Deja astăzi, statele membre care au o pondere mai mare a surselor cu emisii reduse de carbon în mixul lor energetic sunt mai puțin afectate de criză. Într-o țară precum Suedia, atunci când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la electricitate crește cu doar 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată energia electrică a Suediei provine din surse regenerabile și nucleare. Așa ne protejăm de șocurile viitoare și acesta este drumul către o Europă independentă”, a explicat aceasta.
Președinta Comisiei Europeane a subliniat că fiecare stat membru are un mix energetic diferit, motiv pentru care o soluție uniformă pentru actuala criză nu ar fi eficientă. În acest context, ea a arătat că, săptămâna trecută, a fost prezentat un set de instrumente, un „toolbox” de măsuri, care pot fi adaptate și combinate diferit în funcție de specificul fiecărei țări, structurate în jurul a trei direcții principale de acțiune.
„În primul rând, o coordonare sporită la nivel european. La începutul crizei energetice anterioare, a existat o goană către piețele de gaze, iar acest lucru a contribuit la creșterea prețurilor. Practic, concuram unii împotriva altora. De aceea, am consolidat coordonarea europeană – de exemplu, prin achiziții comune de gaze. De această dată, ducem această abordare cu un pas mai departe. Propunem o coordonare mai puternică nu doar în ceea ce privește umplerea stocurilor naționale de gaze, ci și în privința rezervelor de combustibil – în special kerosen și motorină, unde piețele se înăspresc. Putem fi mult mai eficienți dacă coordonăm eliberarea stocurilor de petrol și ne asigurăm că rafinăriile își pot crește producția la nivelul întregii Uniuni”, a spus ea.
În al doilea rând, Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană trebuie să protejeze consumatorii și mediul de afaceri.
„Există o lecție pe care am învățat-o în criza anterioară: măsurile trebuie să fie țintite exclusiv către gospodăriile și industriile cele mai vulnerabile și să evite creșterea cererii de gaze și petrol. Permiteți-mi să vă dau o cifră: în timpul ultimei crize, doar un sfert din sprijinul de urgență a fost direcționat către gospodăriile și companiile vulnerabile. Peste 350 de miliarde de euro au fost cheltuite pe măsuri nețintite. Acest lucru a avut un impact major asupra finanțelor statelor membre și, în același timp, a subminat măsurile destinate protejării celor care aveau cea mai mare nevoie. Să nu repetăm aceeași greșeală și să ne concentrăm sprijinul acolo unde contează cel mai mult”, a subliniat aceasta.
În ceea ce privește cea de-a treia direcție, președinta Comisia Europeană a arătat că este nevoie de reducerea cererii de energie prin modernizarea modului în care aceasta este utilizată la nivel sistemic. Potrivit acesteia, pe termen scurt, acest lucru poate fi realizat printr-o combinație de măsuri precum creșterea eficienței energetice, accelerarea electrificării și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale.
„Dar trebuie să avem în vedere și faptul că, per ansamblu, vom avea nevoie de energie din abundență – mai ales în contextul extinderii rapide a centrelor de date și a inteligenței artificiale”, a adăugat von der Leyen.
În finalul discursului său, Ursula von der Leyen s-a referit la viitorul Cadru Financiar Multianual, subliniind că bugetul UE va fi esențial pentru agenda privind competitivitatea, deoarece poate reduce riscurile investițiilor și atrage capital privat, poate finanța priorități strategice la scară europeană și poate susține reforme care fac Europa un mediu mai atractiv pentru investiții.
„Dar trebuie să privim cu luciditate ecuația bugetară. Începând cu 2028, UE va începe rambursarea programului NextGenerationEU; trebuie să investim mai mult în noile noastre priorități – competitivitate europeană, apărare, securitate și altele; dorim să menținem finanțarea pentru prioritățile tradiționale ale Uniunii – politica agricolă comună și politica de coeziune; și, în același timp, vrem să menținem contribuțiile naționale sub control. În aceste condiții, ecuația bugetară este clară: noile resurse proprii sunt indispensabile. Fără acestea, alegerea este una dificilă: fie contribuții naționale mai mari, fie o capacitate de cheltuire mai redusă. Cu alte cuvinte, mai puțină Europă exact acolo unde Europa trebuie să facă mai mult”, a conchis Ursula von der Leyen.
