Politicile privind competențele, atunci când sunt bine concepute, nu ne ajută doar să facem față schimbării, cine ajută să coordonăm schimbarea, a subliniat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, în discursul de deschidere a Summitului OCDE privind competențele, desfășurat la Istanbul în perioada 27-28 aprilie.
„Aceasta este o platformă emblematică în cadrul căreia miniștrii și înalții funcționari se reunesc o dată la doi ani pentru a discuta despre ce funcționează, ce nu funcționează așa cum ar trebui și care sunt următoarele etape în politica privind competențele. Astăzi ne sunt alături peste 300 de delegați din 36 de țări și 12 organizații internaționale. Mulțumesc Turciei, mulțumesc domnului președinte Erdogan, domnului ministru Işıkhan și tuturor colegilor dumneavoastră pentru găzduirea acestei ediții a Summitului OCDE privind competențele și pentru leadershipul dumneavoastră remarcabil în pregătirile pentru acest eveniment”, și-a început Cormann discursul.
Secretarul general al OCDE a reliefat că „politicile eficiente în domeniul competențelor reprezintă unul dintre cele mai puternice instrumente din setul de instrumente de politică economică care stimulează creșterea și productivitatea, care deschid porțile către locuri de muncă de calitate și care garantează că punctul de plecare în viață nu trebuie să determine destinația finală.”
„Dezvoltarea competențelor reprezintă o bază esențială pentru a atinge întregul potențial, pentru ca (n.r. indivizii) să își poată aduce contribuția optimă și pentru a participa pe deplin la oportunitățile oferite de economie și de comunitățile noastre, precum și pentru a beneficia de acestea”, mai mai spus Cormann.
Pentru a îndeplini această promisiune, a continuat secretarul general al OCDE, „sistemele de competențe trebuie să se adapteze la tehnologie, la evoluțiile demografice și la schimbările din domeniul muncii.”
„Avem nevoie de noi modalități de a ajunge mai bine la persoanele care, de prea multe ori, rămân la marginea oportunităților. Și tocmai acest lucru este scopul acestui summit. Tema noastră, <<deblocarea talentului între generații>>, reflectă această ambiție”, a adăugat secretarul general al OCDE.
Acesta a amintit de inițiativele emblematice ale Turciei de la nivel internațional în domeniul reducerii numărului de tineri NEETs (nu lucrează, nu urmează o formă de studiu sau o formă de formare profesională).
„Leadership-ul Turciei se extinde dincolo de granițele sale. Aceasta a condus la stabilirea obiectivului G20 de la Antalya în 2015, prin care țările membre s-au angajat să reducă cu 15% până în 2025 numărul tinerilor care nu sunt angajați, nu urmează studii sau nu participă la formare profesională. Valorificând acest impuls, summitul G20 de anul trecut din Africa de Sud a adoptat obiectivul <<Nelson Mandela pentru tineri>>, care vizează o reducere suplimentară de 5% până în 2030”, a amintit Cormann.
El a reiterat angajamentul OCDE de a pune la dispoziție întreaga capacitate analitică pentru a face față acestei provocări, de a oferi date comparative privind nivelurile de competențe, rezultatele școlare și participarea la formarea profesională, de a pune la dispoziție instrumente practice, inclusiv cadrul strategic al OCDE privind competențele, pentru proiectarea sistemelor naționale de competențe.
De asemenea, la fiecare doi ani, OCDE publică raportul privind perspectivele competențelor, baza de date care stă la baza discuțiilor precum aceasta.
„Cea mai recentă analiză a noastră prezintă o imagine frapantă a ritmului schimbării. Adoptarea IA în sectorul privat din țările OCDE s-a dublat cu mult în doar doi ani, de la 8,7% dintre întreprinderi în 2023 la 20,2% în 2025, iar această transformare s-a accelerat și mai mult de atunci. Însă deficitul de competențe încetinește adoptarea în continuare a IA. Aproximativ 40% dintre angajatorii din sectorul manufacturier și financiar afirmă că lipsa competențelor reprezintă principalul obstacol în calea extinderii utilizării IA. Iar disparitatea în ceea ce privește formarea în domeniul IA este evidentă. Doar 23% dintre adulții cu un nivel scăzut de alfabetizare participă la cursuri de formare relevante, comparativ cu 61% dintre adulții cu un nivel ridicat de alfabetizare. Tehnologia amplifică, deocamdată, avantajele celor care sunt deja avantajați”, a semnalat secretarul general al OCDE.
Organizația a constatat tendințe similare în educația generală.
„Peste jumătate dintre adulții cu părinți cu studii superioare ajung la studii superioare, față de mai puțin de un sfert dintre cei ai căror părinți au avut locuri de muncă cu calificare redusă. Iar decalajul de gen în ceea ce privește competențele matematice s-a cuadruplat între vârstele de 10 și 39 de ani în rândul persoanelor născute în 1984. Acestea nu sunt doar probleme de echitate. Ele reprezintă o creștere enormă a potențialului uman și o frână pentru prosperitatea noastră colectivă și pentru nivelul de trai. Reducerea acestor decalaje necesită ca învățarea să devină mai accesibilă, mai flexibilă și mai personalizată”, a continuat Cormann.
Secretarul general al OCDE a sugerat care ar putea fi soluțiile pentru eliminarea decalajelor.
„Pentru a elimina aceste decalaje, este necesar ca învățarea să devină mai accesibilă, mai flexibilă și mai personalizată. Aceasta înseamnă oferte de cursuri modulare și micro-certificări care să permită o abordare autentică a învățării pe tot parcursul vieții. Înseamnă servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, deoarece obstacolele din calea formării profesionale sunt rareori doar de natură financiară. De asemenea, când analizăm provocarea demografică a epocii noastre legată de îmbătrânirea populației și aspirația noastră de a aborda unele dintre implicațiile acesteia asupra participării și productivității și, prin urmare, asupra creșterii economice, de a convinge oamenii, pe măsură ce trăim mai mult și trăim mai mult și mai sănătos, să contribuie și să lucreze mai mult timp, trebuie să ne asigurăm că acești lucrători în vârstă sunt, de asemenea, dotați cu competențele de care au nevoie pentru a continua să contribuie într-o lume și pe o piață a muncii care se transformă masiv prin inteligența artificială și tranziția tehnologică. Perturbările care stau la baza economiilor noastre sunt reale, dar ele reprezintă și oportunități”, a mai spus Mathias Cormann.
Începând din 2016, OCDE organizează la fiecare doi ani „Summiturile OCDE privind competențele”, în colaborare cu țările gazdă.
Aceste summituri oferă miniștrilor și înalților funcționari ocazia de a învăța din experiența reciprocă în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în domeniul politicilor privind competențele, precum și de a discuta despre modalitățile optime de a acorda o prioritate sporită politicilor privind competențele pe agenda politicilor publice.
Această a șasea ediție bi-anuală a Summitului privind competențele, care are loc în Turcia, va continua progresele înregistrate de la summiturile anterioare ale OCDE privind competențele, găzduite de Norvegia în 2016, Portugalia în 2018, Slovenia în 2020, Columbia în 2022 și Belgia în 2024.
