Negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, estimat la aproape 2 trilioane de euro, vor defini nu doar nivelul investițiilor europene din următorul deceniu, ci și capacitatea Uniunii de a reduce decalajele economice dintre statele membre. Pentru România, miza nu este doar accesul la fonduri, ci modul în care acestea ajung efectiv în economie și susțin competitivitatea companiilor locale.
Într-un document de poziție, Confederația Patronală Concordia avertizează că, în absența unor mecanisme concrete de acces, există riscul ca finanțările europene să rămână, din nou, coerente pe hârtie, dar dificil de accesat în practică pentru companii, în special pentru IMM-uri și pentru statele membre mai puțin dezvoltate.
Potrivit organizației, provocarea majoră nu ține doar de dimensiunea bugetului, ci de capacitatea acestuia de a mobiliza „întreaga geografie economică a Uniunii” și de a integra sectorul privat ca partener real în proiectarea și implementarea investițiilor.
Analiza Concordia se concentrează pe patru piloni ai viitorului buget european – Fondul European pentru Competitivitate, politica de coeziune, Mecanismul pentru Interconectarea Europei și noul cadru de resurse proprii – care, împreună, trebuie să reducă decalajele și să crească competitivitatea întregii Uniuni, nu doar a unor regiuni.
În ceea ce privește Fondul European pentru Competitivitate, Concordia susține direcția de consolidare a finanțărilor, dar atrage atenția că selecția bazată exclusiv pe criterii de excelență riscă să concentreze investițiile în statele cu ecosisteme deja dezvoltate. În lipsa unor măsuri complementare, fondurile ar putea „oglindi și consolida ierarhiile de inovare existente” în UE.
„Competitivitatea trebuie construită împreună cu securitatea economică, iar aceasta poate funcționa pentru UE doar dacă întregul bloc crește la potențialul său. Interdependența funcționează și invers: România poate rămâne prosperă dacă UE își întărește competitivitatea”, explică Concordia.
Pentru a evita aceste riscuri, organizația propune introducerea unor mecanisme explicite de echilibrare geografică, inclusiv punctaje suplimentare pentru consorțiile care includ parteneri din mai multe state membre, apeluri dedicate pentru economiile mai puțin dezvoltate și instrumente de monitorizare care să permită ajustarea programelor atunci când apar dezechilibre majore în distribuția fondurilor.
O altă direcție esențială vizează creșterea accesului efectiv al companiilor, în special al IMM-urilor. Concordia propune crearea unei Facilități europene de pregătire a proiectelor, care să ofere sprijin concret pentru dezvoltarea aplicațiilor – de la studii de fezabilitate și consultanță financiară până la identificarea partenerilor și evaluarea bancabilității. În paralel, organizația insistă asupra unei simplificări reale a procedurilor, reducerii sarcinilor administrative și introducerii unui punct unic de contact pentru beneficiari.
În același timp, Concordia susține trecerea de la o logică de finanțare centrată pe proiecte la una orientată pe ecosisteme, în care proiectele mari sunt încurajate să integreze IMM-uri și lanțuri valorice locale, pentru a genera efecte economice mai largi.
În ceea ce privește politica de coeziune, organizația subliniază rolul esențial al acesteia pentru echilibrarea dezvoltării economice, în condițiile în care România a pierdut aproximativ 20% din populație de la aderare, pe fondul migrației economice.
Concordia propune modernizarea instrumentelor prin simplificare administrativă, implicarea mai puternică a mediului de afaceri și o mai bună coordonare între fonduri, astfel încât investițiile să fie orientate către proiecte cu impact economic real.
Documentul evidențiază și necesitatea integrării lecțiilor din implementarea PNRR/Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). În acest sens, organizația susține legarea directă a investițiilor de reforme concrete, care să elimine blocajele administrative și să asigure impactul economic al proiectelor finanțate.
Pe zona de infrastructură, Concordia consideră că Mecanismul pentru Interconectarea Europei trebuie să rămână un instrument central, cu accent pe eliminarea blocajelor din rețelele de transport și energie, în special în Europa de Est. Pentru România, prioritare sunt investițiile în infrastructura feroviară,dezvoltarea hub-urilor logistice și conectivitatea energetică, inclusiv din perspectiva utilizării duale civile și militare.
În ceea ce privește finanțarea bugetului european, organizația avertizează că noile resurse proprii nu trebuie să afecteze competitivitatea companiilor. Concordia critică în mod explicit taxa corporativă europeană (CORE), pe care o consideră regresivă și de natură să penalizeze direct economii precum cea a României, unde companiile sunt concentrate în sectoare cu marje reduse și cifre de afaceri ridicate, exact acolo unde povara fiscală ar fi cea mai mare.
Nu în ultimul rând, documentul subliniază rolul strategic al regiunilor de frontieră estice ale Uniunii, inclusiv al României, în contextul războiului din Ucraina. Concordia susține alocarea de resurse dedicate pentru aceste zone, care pot deveni huburi pentru reconstrucție, conectivitate și dezvoltare industrială.
În ansamblu, mesajul mediului de afaceri este că eficiența viitorului buget european va depinde de capacitatea acestuia de a ajunge în economia reală. În lipsa unor mecanisme care să asigure accesul efectiv al companiilor din toate statele membre, există riscul ca ambițiile de competitivitate ale Uniunii să rămână incomplete, iar decalajele economice să se adâncească.
