Președintele ceh Petr Pavel consideră că Ucraina trebuie să fie pe deplin inclusă în orice discuții privind un acord de pace cu Rusia, afirmând că excluderea țării din negocieri ar genera paralele cu Acordul de la München din 1938, care a culminat cu anexarea regiunii sudete a Cehoslovaciei de către Germania nazistă.
„Este teritoriul lor, este țara lor, oamenii lor, viețile lor”, a declarat Pavel, într-un interviu pentru postul de televiziune polonez TVN24+ și citat de The Guardian.
În interviul realizat înaintea discuțiilor de la Geneva, Pavel a avertizat că orice decizii luate fără implicarea substanțială a Ucrainei ar risca să semene cu München-ul „și noi, cehii, știm foarte bine cum se simte”.
În 1938, Regatul Unit, Republica Franceză, Italia fascistă și Germania nazistă au semnat un acord menit să-l liniștească pe Adolf Hitler în fața apetitului său tot mai mare pentru expansiune teritorială, permițând anexarea unor părți din Cehoslovacia (care nu a fost reprezentată). Acesta a fost denumit oficial „Acordul de la München”, deși cehii și slovacii se referă adesea la el ca la „Trădarea de la München”.
Pavel a respins, de asemenea, unele dintre cererile inițiale raportate din partea Rusiei, de exemplu restricțiile asupra capacității Ucrainei de a adera la alianțe precum NATO sau UE.
Dar președintele ceh, fost general care a condus Comitetul militar al Alianței, a recunoscut și că, deși înțelege pe deplin că „însăși ideea de a pierde chiar și un centimetru de teritoriu este extrem de dureroasă” pentru ucraineni, în contextul actual de pe câmpul de luptă „realist vorbind, o pierdere de teritoriu este foarte probabilă.”
El a insistat însă că orice astfel de teritoriu nu ar trebui niciodată recunoscut ca „teritoriu rusesc legal”.
Bazându-se pe experiența sa în securitate, Pavel a spus că Occidentul colectiv ar trebui, de asemenea, să urmărească rezolvarea unor probleme mai ample cu Rusia, reînnoind tratate privind controlul armamentelor și reglementarea exercițiilor militare.
„Nu am văzut niciodată vreo idee, în toți anii mei în NATO – și am petrecut mulți ani în NATO – nu am văzut niciun singur plan care să sugereze atacarea Rusiei. I-am întrebat pe ruși, atunci când erau încă în NATO, în mai multe reuniuni ale Consiliului NATO–Rusia, dacă sunt serioși când spun că există cineva în NATO care ar dori să invadeze Rusia. Noi acționăm doar pentru a apăra teritoriul. Nu avem niciun interes să controlăm vastul teritoriu rusesc cu atât de multe probleme. Ei vor trebui să-și rezolve singuri problemele. … Este vorba de a ne proteja împotriva unei țări care s-a dovedit de multe ori a fi agresivă. (…) Până acum, am reușit să descurajăm eficient [orice] agresiune rusă împotriva unui aliat NATO”, a subliniat președintele Cehiei.
Pavel a avertizat însă că dacă aliații NATO arată că „le lipsește determinarea de a se apăra reciproc”, s-ar putea crea un spațiu pe care Rusia l-ar putea exploata.
După proiectul de pace propus de SUA și ieșit la iveală în presă la finele săptămânii trecute, secretarul de stat american Marco Rubio a încheiat discuțiile cu oficialii ucraineni și europeni, la Geneva, cu o notă de optimism, declarând că s-au înregistrat „progrese enorme” și că este „foarte optimist” că se va ajunge la un plan de pace „într-un interval de timp foarte rezonabil”.
O declarație comună adoptată de Rubio cu Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei, a afirmat că orice eventual acord va trebui „să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei” și că deciziile finale în acest cadru de negociere „vor fi luate de președinții Ucrainei și Statelor Unite”.
„Ucraina și Statele Unite au convenit să continue lucrările intense la propunerile comune în zilele următoare. De asemenea, vor rămâne în strânsă legătură cu partenerii lor europeni pe măsură ce procesul avansează”, au stabilit Rubio și Yermak.
Documentul american original, format din 28 de puncte și care a fost divulgat săptămâna trecută, cere ca Ucraina să cedeze teritoriu Rusiei și să limiteze dimensiunea armatei sale, producând indignare în Europa.
Surprinși de inițiativa Washingtonului, aliații europeni ai Ucrainei și-au publicat duminică propriul plan, favorabil Kievului. Acesta afirmă că negocierile privind teritoriul ar trebui să aibă loc după ce se ajunge la o încetare a focului și ar trebui să pornească de la linia de contact – frontul existent.
Documentul prevede că ambele părți vor conveni modul în care orice armistițiu ar fi monitorizat „sub supravegherea SUA”. Spre deosebire de textul Casei Albe, alternativa europeană nu solicită ca Kievul să se retragă din orașele pe care le controlează în estul Donbasului. De asemenea, nu exclude aderarea Ucrainei la NATO, dar subliniază că nu există un consens privind calitatea de membru.
Există și alte propuneri de remarcat. Printre ele se numără faptul ca Rusia să cedeze centrala nucleară ocupată de la Zaporijjea către Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care ar împărți producția de energie 50-50 între Moscova și Kiev. Armata Ucrainei ar fi limitată în timp de pace la 800.000 de soldați, cu 200.000 mai mulți decât în proiectul american.
Activele rusești înghețate ar urma, de asemenea, să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, în loc să fie oferite parțial investitorilor americani. Dacă Moscova ar respecta o „pace durabilă”, sancțiunile impuse din 2014 ar fi treptat relaxate, iar Rusia ar fi reintegrată în G8.