Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică că nu este convins că se va găsi o soluție acceptabilă pentru Ucraina, bazată pe planul în 28 de puncte al Statelor Unite, până la termenul limită stabilit de președintele Donald Trump, informează Reuters și The Guardian.
„Rămân, nu vreau să spun pesimist, dar nu sunt deocamdată convins că soluțiile dorite de președintele Trump vor fi obținute în cursul următoarelor zile”, a declarat Merz la summitul G20 de la Johannesburg.
„Planul președintelui Trump este să ajungă la o concluzie joi, dar suntem încă departe de acest lucru… Sunt sceptic cu privire la posibilitatea unui astfel de rezultat, având în vedere diferențele actuale”, a adăugat el.
Merz a afirmat că este important să se stabilească „ce garanții de securitate pot fi oferite pentru a asigura cu adevărat un eventual acord cu Rusia”.
El a respins, de asemenea, prevederea din planul în 28 de puncte care stipulează că Rusia va reintra în G8.
Casa Albă a propus un plan în 28 de puncte pentru pacea în Ucraina, document de pornire a discuțiilor între părțile americană, ucraineană și europeană ce au loc la Geneva, informează Politico Europe.
Planul conține o serie de măsuri primite cu îngrijorare de partenerii Ucrainei, printre aceste prevederi fiind revenirea Rusiei în circuitul economiei globale după ani de sancțiuni pentru încălcarea dreptului internațional, cedarea unor teritorii de către Ucraina, reducerea forțelor armate ucrainene.
În weekend, președintele american Donald Trump a părut să arate că acest plan nu reprezintă „ultima ofertă” a SUA.
Dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care și-a exprimat îngrijorarea profundă față de propunerile SUA, nu le acceptă, „atunci poate continua să lupte din răsputeri”, a declarat Trump.
Aliații europeni au purtat discuții de criză în aceeași zi, după ce detaliile planului au ieșit la iveală, în contextul temerilor că acesta ar putea constitui un alt ultimatum din partea administrației americane și că a fost elaborat bilateral cu Rusia, și nu în parteneriat cu capitalele europene sau Ucraina.
Între timp, secretarul de stat american Marco Rubio a fost nevoit să se distanțeze de informațiile potrivit cărora el ar fi descris planul ca fiind o listă de dorințe elaborată la Moscova, care nu reflectă poziția Washingtonului. Duminică dimineața, el a emis o declarație în care afirma că „propunerea de pace a fost elaborată de SUA” și că a ținut cont de „contribuțiile anterioare și actuale ale Ucrainei”.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk s-a numărat printre cei care au pus la îndoială originea cadrului american. „Înainte de a începe lucrările, ar fi bine să știm cu siguranță cine este autorul planului și unde a fost elaborat”, a scris Tusk online.
După discuțiile purtate în marja reuniunii G20 a principalelor economii, care a avut loc sâmbătă în Africa de Sud, președintele Consiliului European, António Costa, a salutat eforturile americane de asigurare a păcii, dar a afirmat că propunerea lui Trump „constituie o bază care va necesita eforturi suplimentare”.
Un oficial al UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber, a subliniat că „proiectul american al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă. Suntem gata să ne angajăm pe această bază pentru a asigura că pacea viitoare va fi durabilă. Dar sunt necesare eforturi suplimentare”.
Șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, și înaltul funcționar al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, sunt așteptați să participe în zilele următoare la discuțiile mediate de americani pentru continuarea negocierilor, iar blocul și-a reiterat sprijinul continuu pentru Ucraina. Un singur lider al UE – premierul ungar Viktor Orban, prieten al Kremlinului – a susținut necondiționat planul lui Witkoff, despre care criticii spun că face concesii disproporționate Rusiei.
În privat, alți diplomați au avertizat că mesajul Casei Albe este susceptibil de a se schimba brusc, având în vedere că Trump a oscilat frecvent între amenințarea de a reduce sprijinul pentru Ucraina și impunerea de noi sancțiuni severe împotriva Rusiei pentru a contribui la încheierea războiului.