Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, l-a asigurat pe Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, că Guvernul României va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, construind un bugetat pentru 2025 centrat pe angajamentul asumat față de Comisia Europeană, de a ține sub control cheltuielile publice și de a păstra nivelul investițiilor.

”Întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. România va primi un suport semnificativ, atât pe plan financiar, cât si pe plan tehnic pe parcursul celor 7 ani, în care va trebui să restabilim echilibrul macroeconomic”, a menționat viceprim-ministrul României într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dezvăluit că Valdis Dombrovskis ”a apreciat evoluția pozitivă a economiei românești, subliniind importanța creșterii economice, România fiind țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare procent de recuperare a decalajului economic față de media UE”.

”Am folosit acest prilej pentru a-l asigura ca Guvernul va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Construim bugetul anului 2025, limitând cheltuielile și păstrând nivelul ridicat al investițiilor. România va urma, astfel, viziunea Comisiei Europene, prin care cheltuielile publice sunt ținute sub control iar investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei noastre”, a dat asigurări ministrul Finanțelor.

Întâlnirea dintre cei doi a fost prilejuită de prima reuniune a formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată sub președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, sesiune în cadrul căreia Varșovia și-a prezentat programul de lucru pentru primele șase luni ale acestui an.

În cadrul ședinței la care a participat și ministrul Tánczos Barna, țările membre UE au aprobat planul fiscal pe termen mediu al României, parcurgând astfel o nouă etapă a circuitului european de avizare, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a dat undă verde acestui document.

Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 prezentat de România prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.

El se aliniază astfel normelor bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea  de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.

La finalul primului sfert al secolului al XXI-lea, lumea întreagă a intrat într-o nouă eră de “competiție geostrategică dură” în cadrul căreia Europa va continua să caute cooperarea cu prietenii de lungă durată și orice țară cu care împărtășește interese, a afirmat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Discursul lui von der Leyen – centrat pe trei fundamente care vor sta la baza strategiei pentru competitivitatea europeană – reprezintă prima sa apariție publică din acest an, coincizând cu debutul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, marcat printr-un discurs inaugural în care a proclamat debutul epocii de aur a Americii și a reluat promisiunea de a-și face țara măreață din nou.

“Ordinea mondială de cooperare pe care ne-am imaginat-o acum 25 de ani nu s-a transformat în realitate. În schimb, am intrat într-o nouă eră de competiție geostrategică dură. (…) Pentru noi, europenii, cursa începe acasă“, a spus von der Leyen, cu o doză de realism pragmatic în discursul său.

Ea a pornit de la faptul că principalele economii ale lumii își dispută accesul la materiile prime, la noile tehnologii și la rutele comerciale globale.

“De la inteligența artificială la tehnologiile curate, de la tehnologia cuantică la cea spațială, de la Arctica la Marea Chinei de Sud – cursa a început”, a precizat ea, arătând că intensificarea acestei concurențe va determina o utilizare frecventă a instrumentelor economice, cum ar fi sancțiunile, controlul exporturilor și tarifele, care sunt menite să protejeze securitatea economică și națională.

We have entered a new era of harsh geostrategic competition.

Breaking the bonds in the global economy is in no one’s interest.

Europe will keep seeking cooperation.

With our long-time friends.

And any country we share interests with ↓ https://t.co/d1Hy06RcoV

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 21, 2025

Europa se pregătește pentru o abordare similară ca în primul mandat din partea administrației republicane a lui Donald Trump, cu noi tarife impuse în relația comercială bilaterală, fapt semnalat și de ministrul german al economiei, cea mai puternică economie din UE, dar și de vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, și de comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

De aceea, în discursul său von der Leyen a subliniat că este important un echilibru între “imperativul de a ne proteja securitatea cu oportunitatea de a inova și de a ne spori prosperitatea”.

“În acest spirit, va trebui să lucrăm împreună pentru a evita o cursă globală către nivelul inferior. Pentru că nu este în interesul nimănui să rupem legăturile din economia globală”, a punctat ea.

Astfel, președinta Comisiei Europene a apreciat că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoare foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni.

Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și axată pe lichidități printr-o uniune a investițiilor, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, cu accent inclusiv pe potențialul pieței unice, afectat de 27 de reglementări naționale, 3) energia, cu trimitere la scăderea prețurilor și finalizarea uniunii energetice.

Cu privire la uniunea piețelor de capitol, von der Leyen a arătat că “economiile gospodăriilor europene se ridică la aproape 1,4 trilioane de euro, în comparație cu puțin peste 800 de miliarde de euro în SUA”.

“Nu ne lipsește capitalul. Ne lipsește o piață de capital eficientă care să transforme economiile în investiții, în special pentru tehnologiile aflate la început de drum care au un potențial de schimbare a jocului. Acesta este motivul pentru care vom crea o Uniune Europeană a Economiilor și Investițiilor cu noi produse europene de economisire și investiții, noi stimulente pentru capitalul de risc și un nou impuls pentru a asigura un flux continuu de investiții în întreaga noastră Uniune. Vom mobiliza mai mult capital pentru a permite inovației și asumării de riscuri „made-in-Europe” să prospere”, a promis ea.

În ceea ce privește debirocratizarea, președinta Comisiei Europene a deplâns faptul că “prea multe întreprinderi frânează investițiile în Europa din cauza birocrației inutile”. De aceea, a continuat ea, Comisia va “lansa o simplificare amplă a regulilor noastre privind finanțarea durabilă“.

Ursula von der Leyen a indicat că dorește să meargă mai departe și să abordeze problema barierelor naționale cu care se confruntă piața unică și din cauza cărora companiile au de-a face cu 27 de legislații naționale. “Vom oferi companiilor inovatoare posibilitatea de a funcționa în întreaga noastră Uniune în cadrul unui singur set de norme“, a promis ea, referindu-se la dreptul societăților comerciale, insolvența, dreptul muncii, impozitarea – un cadru unic și simplu în întreaga Uniune. 

Referitor la energie, Ursula von der Leyen a remarcat că înainte ca Rusia să declanșeze războiul împotriva Ucrainei, 45% din gazele naturale și 50% din cărbunele importate proveneau din Rusia, în timp ce Moscova era și unul dintre cei mai mari furnizori de petrol.

“Importurile noastre de gaz din Rusia au scăzut cu aproximativ 75%. Iar acum importăm din Rusia doar 3% din petrolul nostru și deloc cărbune. Dar libertatea a avut un preț“, a recunoscut ea, arătând că o Europă competitivă depinde de prețuri scăzute la energie.

“Energia curată este răspunsul pe termen mediu, deoarece este ieftină, creează locuri de muncă bune și ne consolidează independența energetică. Deja astăzi, Europa produce mai multă energie electrică din surse eoliene și solare decât din toți combustibilii fosili la un loc. Dar mai avem încă mult de lucru pentru a transmite aceste beneficii întreprinderilor și oamenilor”, a continuat Ursula von der Leyen.

Ea a pledat pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și extinderea surselor curate de producție din surse regenerabile și din surse nucleare, referindu-se la completarea uniunii energetice europene.

“Trebuie să eliminăm orice bariere rămase în calea uniunii noastre energetice. Și trebuie să conectăm mai bine sistemele noastre energetice curate și cu emisii reduse de carbon. Toate acestea vor face parte dintr-un nou plan pe care îl vom prezenta în februarie. Este timpul să finalizăm Uniunea noastră și în domeniul energiei, astfel încât energia curată să poată circula liber pe continentul nostru și să reducă prețurile pentru toți europenii”, a mai precizat Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene și-a încheiat discursul cu trimitere la competiția globală crescândă, apărând interesele Europei și referindu-se la relația transatlantică cu SUA.

Ea a precizat că angajamentul pentru cooperare ca “necesitate economică” reprezintă răspunsul Europei la creșterea concurenței globale, inclusiv cu parteneri precum Statele Unite.

“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane EUR, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus von der Leyen.

“Regulile de angajare între puterile globale se schimbă. Nu ar trebui să luăm nimic de-a gata. Și chiar dacă unora din Europa nu le place această nouă realitate, suntem pregătiți să o abordăm. Valorile noastre nu se schimbă. Dar pentru a apăra aceste valori într-o lume în schimbare, trebuie să ne schimbăm modul de a acționa. Trebuie să căutăm noi oportunități ori de câte ori acestea apar. Acesta este momentul să ne angajăm dincolo de blocuri și tabuuri. Iar Europa este pregătită pentru schimbare“, a conchis președinta Comisiei Europene.

Europarlamentari fac apel la adresa autorităților de aplicare a legii pentru a rezista oricăror presiuni din partea SUA cu privire la legile care limitează Big Tech, conform Politico Europe.

Membrii influenți ai Parlamentului European sunt îngrijorați de faptul că executivul european ar putea renunța la o aplicare mai dură a normelor care reglementează social media, concurența digitală și inteligența artificială, de teama represaliilor din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta, a îndemnat recent administrația Trump să apere giganții tehnologici americani împotriva amenzilor și reglementărilor UE. Elon Musk, proprietarul platformei X, a devenit un aliat apropiat al lui Trump, iar Tim Cook de la Apple s-a plâns, de asemenea, lui Trump de UE.

Comisia ar trebui ”să se opună cu fermitate acestei presiuni din partea unor grupuri din Big Tech”, a declarat Christel Schaldemose, o membră daneză a Parlamentului care a contribuit, din calitatea de negociator al grupului S&D, la elaborarea normelor Actului privind Serviciile Digitale, utilizate în prezent pentru a cerceta X și Meta.

”Dacă cineva dorește să facă afaceri în (UE), trebuie să respecte normele. Nimeni nu îl obligă pe Zuckerberg să ofere servicii Meta în (UE). Dacă nu îi place să plătească amenzi, ar putea începe să se asigure că Meta se conformează”, a spus ea.

Prima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an cuprinde și o dezbatere cu privire la modul în care companiile tehnologice respectă prevederile cuprinde în Actul privind Serviciile Digitale.

De asemenea, legiuitorii vor aduce în discuție sprijinul lui Musk pentru Trump și decizia Meta de a pune capăt unui program de verificare a faptelor care urmărea să oprească informațiile înșelătoare din mediul online.

Recentul sprijin pentru partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania exprimat de Musk și alte atacuri la adresa guvernelor europene exprimate de miliardarul american pe platforma sa, X, au atras și mai mult atenția.

Vineri, Comisia a extins ancheta asupra X, solicitând mai multe informații despre modul în care conturile X devin virale și despre modificările aduse modului în care furnizează conținut.

Săptămâna trecută, 38 de deputați au presat Comisia să investigheze ”interferența” lui Musk în campania electorală din Germania, în calitate de proprietar al unei rețele sociale care promovează ”opiniile sale personale cu prețul vizibilității artificiale a postărilor sale și a conținutului înșelător”, au afirmat aceștia într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Ursula von der Leyen, șefei departamentului de tehnologie Henna Virkkunen și comisarului pentru justiție Michael McGrath.

Valérie Hayer, europarlamentar, a acuzat separat Comisia de o ”tăcere asurzitoare” cu privire la amestecul lui Musk în politica europeană atunci când a vorbit cu reporterii marțea trecută.

Dezbaterea plenară de marți oferă Comisiei Europene șansa de a răspunde și de a-și expune viziunea.

Andreas Schwab, un eurodeputat german de centru-dreapta care a coordonat munca privind normele de concurență ale Actului privind Piețele Digitale, a declarat, de asemenea, săptămâna trecută pentru Politico că le va spune direct oficialilor că este necesară ”o implementare rapidă și ambițioasă” ”indiferent de contextul geopolitic actual”.

UE continuă să pună în aplicare o parte din ambițiosul său regulament în domeniul tehnologiei, inclusiv prima lege obligatorie din lume privind inteligența artificială, care impune diverse reguli companiilor americane din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.