Connect with us

NATO

Comandantul bazei de la Deveselu: Sistemul antirachetă din România, singurul operațional care poate apăra Europa

Published

on

Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european, a declarat comandorul Jackie Knick, comandant N.F.S. Deveselu, în cadrul emisiunii Pro Patria difuzată de Trustul de presă al MApN.

”Scopul nostru aici este să asigurăm securitatea și facilitățile necesare misiunii sistemului Aegis Ashore, care asigură apărarea împotriva rachetelor balistice pentru zona Europei. La ora actuală, până când va fi construit cel din Polonia, aceasta este singura locație care găzduiește un scut antirachetă din Europa care este operațional și care poate apăra continentul”, a afirmat Knick, citat de Defense Romania.

În context, comandantul bazei americane de la Deveselu a vorbit și despre lucrările care au avut loc la sistemul Aegis Ashore, perioadă în care în România a fost plasat sistemul THAAD. 

”Este vorba despre update-uri pe partea de software, de hardware, în ceea ce privește unele sisteme informatice, pentru a-și îndeplini misiunea mai eficient”, a mai precizat comandantul Jackie Knick, conform sursei citate.

Sistemul antirachetă de la Deveselu a intrat în luna mai în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Pe durata actualizării, SUA şi-au îndeplinit angajamentele faţă de apărarea NATO împotriva rachetelor balistice prin desfăşurarea temporară a unui sistem THAAD (Terminal High Altitude Area Defense – apărare terminală zonală la mare altitudine) la baza de la Deveselu. Sistemul THAAD, operaţional doar în perioada în care a fost scos din uz Aegis Ashore, va fi redesfăşurat conform planificării. În perioada desfășurării în România, unitatea THAAD s-a aflat sub controlul operațional al NATO și controlul politic complet al Consiliului Nord-Atlantic.

În prezent, SUA și Rusia sunt în pragul unei noi curse a înarmărilor după ce Tratatul privind forțele nucleare intermediare, care interzicea desfășurarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5000 km, a încetat să mai existe la 2 august 2019. Acordul, semnat în 1987, a marcat la momentul respectiv instalarea unui echilibru strategic necesar pentru securitatea europeană.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la reuniunea miniștrilor apărării din țările UE: ”NATO și UE sunt două părți ale aceleiași monede”

Published

on

© Council of the European Union

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a reprezentat, marți, Alianța Nord-Atlantică la o reuniune cu miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene, în care a fost discutată tema cooperării UE-NATO și evoluția pregătirilor pentru reuniunea liderilor NATO de la Londra, cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii Apărării și secretarul general adjunct al NATO au discutat despre dialogul politic UE-NATO, organizarea de exerciții coordonate și simultane și despre mobilitatea militară.

”Miniștrii Apărării au reafirmat puternica legătură transatlantică și angajamentul continuu al ambelor organizații de a lucra împreună. Secretarul general adjunct Mircea Geoană le-a prezentat miniștrilor europeni stadiul pregătirilor pentru următoarea reuniune a liderilor NATO, care va avea loc la Londra, în perioada 3-4 decembrie”, arată sursa citată.

“Onorat să-l reprezint pe secretarul general Jens Stoltenberg la primul meu Consiliu Afaceri Externe al UE în formatul miniștrilor Apărării. NATO și UE sunt două părți ale aceleiași monede. În calitate de secretar general adjunct al NATO sunt angajat să ținem parteneriatul nostru strategic crucial pe o cale pozitivă”, a scris și Geoană, pe contul său de Twitter.

Prezența lui Geoană la reuniunea miniștrilor Apărării din țările UE a avut loc în contextul în care statele Uniunii participante la cooperarea structurată permanentă (PESCO) au aprobat 13 noi proiecte în domeniul apărării europene, Reuters notând că cele 13 proiecte vizează dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfășurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul NATO și amintind declarația președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” și apelul acestuia pentru consolidarea apărării europene.

Continue Reading

NATO

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki califică drept ”periculoase” comentariile lui Macron despre NATO și îl critică pe acesta: Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim

Published

on

Comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron referitoare la NATO sunt ”periculoase”, a atenționat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat duminică seara de Financial Times, transmite Reuters, citat de Agerpres, alăturându-se astfel președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarului german Angela Merkel, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg și secretarului de stat al SUA Mike Pompeo, care au criticat ”viziunea radicală” a președintelui francez.

NATO este ”cea mai importantă alianţă din lume atunci când vine vorba de apărarea libertăţii şi a păcii”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Șapte aliați NATO respectă principiul de 2% din PIB pentru apărare.

Astfel, în 2019, România (2.04%), alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%), respectau acest principiu de distribuție echitabilă a sarcinilor.

Afirmațiile premierului polonez din interviul acordat cu doar o zi înaintea marcării a 101 ani de la încheierea Primului Război Mondial vin ca reacție la declarațiile făcute de președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie, în care liderul de la Palatul Elysee declara despre septuagenara Alianță că se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Poziția sa va generat un val de nemulțumiri în rândul aliaților Franței din cadrul NATO, dar și din partea liderilor europeni.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre NATO se vor întâlni anul acesta într-un summit aniversar, la 70 de ani de la înființarea Alianței, găzduit de Londra în perioada 3-4 decembrie.

Continue Reading

NATO

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, de Ziua Veteranilor din teatrele de operații: Militarii români au pus mai presus de ei fiinţa neamului românesc

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, le-a adus un omagiu, luni, celor 30 de militari români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni din 2003 şi până în prezent.

El a participat la o ceremonie militară şi religioasă dedicată Zilei veteranilor din teatrele de operații, în cadrul căreia a subliniat că eroismul militarilor români decedaţi în misiuni externe “au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume”.

“11 noiembrie a devenit prin tradiţie o zi cu o însemnătate deosebită pentru militarii Armatei României. Este ziua în care cinstim şi onorăm faptele de vitejie ale camarazilor noştri, veteranii teatrelor de operaţii, cei care prin profesionalismul, curajul şi dedicarea dovedite în ultimele decenii în misiunile desfăşurate în cele mai dificile teatre de operaţii au făcut ca România şi Armata României să fie apreciate în întreaga lume. Dar aceste fapte de vitejie au fost, din păcate, plătite cu sânge – 30 de camarazi pierzându-şi viaţa departe de ţară. Memoria faptelor lor de vitejie va rămâne pentru noi o datorie de onoare de a reaminti tuturor că sacrificiul lor nu a fost în zadar. Ei vor rămâne veşnic în inimile noastre, eroi intraţi mult prea devreme în istorie, cărora le datorăm recunoştinţă şi respect”, a declarat Nicolae Ciucă, la evenimentul care a avut loc la Monumentul eroilor căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului din Bucureşti.

Ministrul Apărării a adus un omagiu şi militarilor români căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, despre care a spus că a fost “una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată”.

Citiți și Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații. Președintele Klaus Iohannis: Militarii noștri sunt adevăraţi ambasadori ai României și se bucură de respectul camarazilor din statele aliate și partenere

“În toată Europa, în această zi se comemorează faptele de eroism ale militarilor căzuţi la datorie în timpul Marelui Război. Este o zi de recunoştinţă pentru noi toţi şi un moment de pioasă reculegere în memoria lor. 11 noiembrie 1918 este ziua în care armele au amuţit în Europa. Se încheia, după patru ani de război, una dintre cele mai sângeroase conflagraţii în care omenirea a fost implicată – Primul Război Mondial. Şi atunci Armata Română a plătit un tribut greu în luptele de pe frontul răsăritean împotriva armatelor Puterilor Centrale. Peste 330.000 de militari români au căzut în sângeroasele bătălii de la Turtucaia, Valea Jiului sau în luptele din jurul Bucureştiului. La Mărăşti, Mărăşeşti ori Oituz, Armata Română a spus ‘Pe aici nu se trece!’. Şi nu s-a trecut. Militarul român a pus atunci mai presus de el fiinţa neamului românesc”, a subliniat el.

Nicolae Ciucă a dat asigurări că în calitate de ministru va pune umărul “la consolidarea încrederii românilor în Armata noastră”.

De asemenea, Ciucă le-a dat asigurări militarilor aflaţi în misiuni sau care se pregătesc să plece în misiuni că “prioritatea conducerii ministerului este aceea a asigurării condiţiilor necesare îndeplinirii misiunilor lor”, referindu-se la condiţiile de muncă şi cele de viaţă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending