Comisia Europeană împlinește un an de la preluarea mandatului: De la obiectivul creșterii economice la crizele interne și externe. Analiză CaleaEuropeana.ro

Robert Lupițu

Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, vegherea la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene împlinește astăzi un an.

Cu un colegiu de 28 de comisari, câte unul pentru fiecare stat membru, ce îl are în fruntea sa pe primul președinte ales într-un mod cvasi-democratic (Parlamentul European numindu-l pe Jean-Claude Juncker ca șef al executivului european în calitate de candidat propus de Partidul Popular European, formațiunea ce a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 2014), Comisia ce și-a început mandatul la 1 noiembrie 2014 avea în fața numeroase provocări și încă le are: crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai, stimularea economiei europene și plasarea pe un ritm de creștere sustenabilă și nu de depășire a austerității, simplificarea legislației și evitarea supra-reglementărilor, transparentizarea activității comisarilor, negocierea celui mai important acord economic din istoria milenară a comerțului – TTIP, adaptarea și ajustarea preocupărilor sale în concordanță cu criza de securitate de la estul Uniunii Europene, crearea pieței unice digitale, catalizarea Uniunii economice și monetare și a celei energetice și, bineînțeles, provocările de parcurs (criza din Grecia, criza migrației și a refugiaților).

Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate? CaleaEuropeana.ro vă propune o analiză retrospectivă a celor mai importante poziții, decizii și acțiuni ale Comisiei Europene în ultimul an.

Însărcinat încă din iulie 2014 să își formeze Comisia cu care dorea să lucreze, fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, pare-se că a ținut cont de problemele și prioritățile majorității statelor membre în distribuția portofoliilor și alegerea persoanelor cu care a ales să lucreze, ca urmare a propunerilor venite din partea guvernelor naționale. Totodată, având în vedere că structura Comisiei cuprinde un președinte, un prim vicepreședinte, 5 vicepreședinți și 20 de comisari, Juncker a atașat posturile de vicepreședinte dosare fundamentale pentru bunăstarea și competitivitatea Uniunii Europene.

Cine se află în componența Comisiei Europene?

Jean Claude Juncker (Luxemburg) – președintele instituției; Frans Timmermans (Olanda) – primvicepreședinte responsabil cu Buna Reglementare, Relații Inter-instituționale, Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale; Federica Mogherini (Italia) – vicepreședinte și Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate; Kristalina Georgieva (Bulgaria) – vicepreședinte responsabil cu Bugetul și Resursele Umane; Andrus Ansip (Estonia) – vicepreședinte responsabil cu Piața Unică Digitală; Maros Sefcovic (Slovacia) – vicepreședinte responsabil cu Uniunea Energetică; Valdis Dombrovskis (Letonia) – vicepreședinte responsabil cu Euro și Dialog Social; Jyrki Katainen (Finlanda) – vicepreședinte responsabil cu Locuri de Muncă, Creștere, Investiții și Competitivitate; Gunther Oettinger (Germania) – comisar reponsabil cu Economie Digitală&Societate; Johannes Hahn (Austria) – comisar reponsabil cu Politica de Vecinătate și Negociere pentru Extindere; Cecilia Malmstrom (Suedia) – comisar responsabil cu Comerțul; Neven Mimica (Croația) – comisar responsabil cu Dezvoltare și Cooperare Internațională; Miguel Arias Canete (Spania) – comisar reponsabil cu Energie și Acțiune Climatică; Karmenu Vella (Malta) – comisar responsabil cu Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit; Vytenis Andriukaitis (Lituania) – comisar responsabil cu Sănătate și Siguranță Alimentară; Dimitris Avramapoulos (Grecia) – comisar responsabil cu Migrația, Afaceri Interne și Cetățenie; Marianne Thyssen (Belgia) – comisar responsabil cu Angajare, Afaceri Sociale, Competențe și Mobilitatea forței de muncă; Pierre Moscovici (Franța) – comisar responsabil cu Afaceri Economice și Financiare, Taxe și Vamă; Christos Stylianides (Cipru) – comisar responsabil cu Ajutor Umanitar și Situații de Criză; Phil Hogan (Irlanda) – comisar responsabil cu Agricultură și Dezvoltare Rurală; Jonathan Hill (Marea Britanie) – comisar responsabil cu Stabilitate și Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital, Violeta Bulc (Slovenia) – comisar responsabil cu Transporturi; Elzbieta Bienkowska (Polonia) – comisar responsabil cu Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri; Vera Jourova (Cehia) – comisar reponsabil cu Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen; Tibor Navracsics (Ungaria) – comisar responsabil cu Educație, Cultură, Tineret și Sport; Corina Crețu (România) – comisar responsabil cu Politica Regională; Margrethe Vestager (Danemarca) – comisar responsabil cu Competiție; Carlos Moedas (Portugalia) – comisar responsabil cu Cercetare, Știință și Inovare.

Se observă astfel cum comisarii din țări precum Grecia (migrație), România (politică regională și fonduri) sau Malta (pescuit) au primit portofolii în domenii în care statele acestora au priorități sau aspecte deficitare. În același timp, principiile de bază pe care s-a edificat UE, precum statul de drept și puterea normativă, cel de-al treilea pilon constitutiv de la Maastricht – politica externă și de securitate comună – și nu în cele din urmă prioritățile de top al acestui mandat (piața digitală, locurile de muncă, investițiile, competitivitatea, Uniunea energetică, zona euro, bugetul) ocupă funcții de vicepreședinți, tocmai pentru a atribui un rol și o demarcație aparte.

Cele 10 priorități ale Comisiei Juncker

La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.

1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții

2. O piață digitală unică

3. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică

4. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică

5. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă

6. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat

7. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă

8. Spre o nouă politică în domeniul migrației

9. Un actor global mai puternic

10. O Uniune a schimbării democratice

Care sunt principalele realizări și rezultate ale Comisiei în primul an de mandat?

Fondul European de Investiții Strategice

Cunoscut și ca Planul Juncker, acest fond și-a propus că stimuleze investiții de până la 315 miliarde de euro în economia europeană prin inserția de capital al Băncii Europene de Investiții, în valoare de 15-20 de miliarde, finanțare ce are pontențialul de a atrage investiții private, asigurând companiilor garanții solide de investiții și stabilitatea reglementărilor, iar statelor finanțare prin intermediul depunerii de proiecte relevante strategic și generatoare de investiții, locuri de muncă și creștere. După un an în care acest plan a fost promovat intens în octombrie 2015, PE a ales un director executiv al acestui fond și urmează ca planul să fie pus în aplicare.

Registrul de transparență

De-a lungul anilor au existat probleme ce au vizat activitatea de lobby a actorilor privați din jurul comisarilor europeni (a se vedea ancheta și demisia în bloc a Comisiei Santer după un mare scandal de corupție în 1999). În acest sens, președintele Juncker le-a solicitat comisarilor transparență totală în exercitarea mandatului și publicarea tuturor informațiilor și întâlnirilor cu diferite organizații de lobby, companii private etc.

Numai în primele șase luni ale anului, Comisia Europeană a raportat 4000 de întâlniri de lobby ale comisarilor și birourilor acestora. În top-ul acestor liste se află Miguel Arias Canete (118 întâlniri), Frans Timmermans (95) și Jonathan Hill (72), iar la polul opus se află Corina Crețu și Federica Mogherini, ambele cu câte 2 întrevederi. Cecilia Malmstron, comisarul pentru Comerț, care este implicat în procesul de negociere al Acordului Transatlantic), are 40 de întâlniri cu grupuri de lobby.

Președintele Jean-Claude Juncker a avut 13 astfel de reuniuni.

O mai bună reglementare

Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia și-a propus să sprijine o mai bună reglementare prin două metode: retragerea propunerilor legislative și inițiarea unui număr mai mic a acestora pentru a evita supra-reglementările și pentru a evita o îngreunare a procesului decizional european, ținând că durează minim 18 luni pentru ca o legislației europeană să fie adoptată. Totodată, Comisia s-a angajat prin această măsură să sprijine identificarea unor soluții la problemele întâmpinate care să nu necesite transformarea lor în legislație, fapt ce ar întârzia aplicarea soluțiilor.

Reacția la crize

Anul 2015 a continuat în maniera precedentului, însă cu crize și situații de urgență amplificate. Crizei din Ucraina i s-a adăugat fenomenul Charlie Hebdo de la Paris și cea a extremismului violent, criza internă a zonei euro determinată de situația economico-financiară a Greciei și, nu în cele din urmă, situația fluxului îngrijorător de migranți și refugiați.

Dacă în ceea ce privește Ucraina, Comisia a continuat relația cu aceasta în baza Acordului de Asociere încheiat și a trimis avioane cu ajutor umanitar, în celelalte situații, lucrurile au stat diferit. În contextul fenomenului radicalizării, Comisia urmărește să vină în sprijinul statelor membre prin crarea la finalul acestui an a unui forum online pentru a preveni recrutarea și extremizarea tinerilor europeni prin intermediul rețelelor și sociale și internetului. Totodată, Comisia va crea o unitate de sesizare pe Internet în cadrul Europol, agenția europeană de poliție.

Criza din Grecia și criza refugiaților și a migrației constituie două puncte distincte din același puzzle. În ambele situații au fost puse la grea încercare pilonii de rezistență ai Uniunii Europene: solidaritatea și unitatea. Recesiunea și incapacitatea de plată a Greciei au transformat primăvara și începutul verii în Europa într-o perioadă de incertitudine a zonei euro, a rămânerii Atenei în această structură economică și inclusiv a supraviețuirii monedei euro, care ar fi fost decredibilizată de un astfel de scenariu.

Acceptarea, în cele din urmă, a pachetului de reforme propus de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurogrup prin care Grecia a acceptat instituirea unui mai bun sistem de colectare a taxelor, creșterea TVA la servicii, reducerea cheltuielilor bugetare, privatizări, a determinat alocarea unui nou împrumut de peste 80 de miliarde de euro, pe care atât Parlamentul grec, cât și alte Parlamente din zona euro (Spania, Germania) l-au votat.

În domeniul crizei refugiaților și a migrației, soluția propusă de Comisia Europeană – aceea a cotelor obligatorii – a determinat o reală ruptură între state și mari carențe ale acordurilor interne de liberă circulație (Dublin și Schengen). Refuzul sau incapacitatea statelor de frontieră externă – UE și Schengen – de a gestiona, identifica și stopa fluxul de migranți din zonele de conflict din Orientu care aveau drept destinație Europa Occidentală a determinat organizarea mai multor summit-uri și propuneri de soluționare.

Deși s-a agreat prin vot cu majoritate calificată în Consiliu (23 pentru, o abținere și patru voturi împotrivă) relocarea, pe baza propunerii Comisiei, a 160.000 de refugiați în două tranșe (40.000 și 120.000), o soluție finală care să răspundă valului preconizat de peste 1.000.000 de refugiați rămâne încă la mâna liderilor statelor membre.

După ce aceștia au agreat și crearea unor centre rapide de primire și identificare – hotspots – Comisia Europeană a organizat la Bruxelles o reuniune cu statele membre de graniță UE și Schengen și de tranzit (Croația, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Romania), țări de destinație (Germania) și statele non-membre din Balcanii de Vest (acolo unde se reportează 10.000-15.000 de refugiați) prin care președinte Juncker a solicitat renunțarea la politica permisului de trecere și a reiterat disponibilitatea Comisiei de a finanța construirea centrelor de primire.

Raportat la aceeași criză, Comisia Europeană a refuzat să își regândească Agenda pentru Migrație și a prezentat recent propunerile sale de distribuire a celor 1.7 miliarde de euro alocați pentru început. Banii urmează a fi folosiți pentru a oferi asistență de urgență celor mai afectate state membre, pentru a crește numărul de personal cu 60 de persoane în agențiile UE implicate în gestionare crizei (FRONTEX, EASO, Europol) și vor oferi ajutor umanitar în țări din afara Uniunii afectați de criză.

801.3 miliane de euro pentru anul 2015 sunt bani care vor fi obținuți în parte printr-un amendament în bugetul anului 2015, prilej cu care Comisia a solicitat Parlamentului și Consiliului (co-legiuitorii) să grăbească procedurile. În timp ce statele membre vor aloca 330.7 miliane de euro, 400 miliane provin din fonduri destinate inițial ajutorului umanitar și politicii europene de vecinătate, iar 70 de miliane de euro vor fi deturnate de la alte programe.

Din cele 400 milioane, 200 vor fi alocate cererilor UNHCR, Programului Alimentar Mondial (World Food Program) și altor organizații relevante. Restul vor fi depozitați în Fondul Fiduciar de urgență, înființat pentru a face față crizei Siriene.

O a doua propunere de finanțare a crizei se referă la 900 miliane de euro pentru 2016, și va fi inclusă într-un amendament la propunerea de buget în octombrie.

Atât în cazul situației economico-financiare a Greciei, cât și a crizei migrației, Comisia Europeană, președintele Juncker, a îndemnat la curaj colectiv din partea statelor membre, la abordare solidară și nu spre o întoarcere la o cooperare interguvernamentală neproductivă pentru interesul comun al Uniunii Europene.

Acțiune externă: negocieri de pace, acorduri comerciale și TTIP

În domeniul acțiunii externe, Comisia a participat prin Înaltul Reprezentant și vicepreședinte al executivului european, Federica Mogherini, la dialoguri ce au vizat cooperarea cu Uniunea Africană, noile tratative de pace privind Siria, negocierile privind Procesul de Pace dintre Israel și Palestina, dar și semnarea unui acord comercial cu Cuba. Tot Înaltul Reprezentant are termen până în 2016 să elaboreze și să prezintă o nouă Strategie Globală a Uniunii Europene, document programatic care va reliefa poziția și implicarea externă a UE.

În implicarea sa internațională, Înaltul Reprezentant a făcut parte din formatul internațional de negociere pentru acordul nuclear iranian, semnat la mijlocul acestui an între Marile Puteri și Teheran.

În ceea ce privește Parteneriatul Transatlantic, evoluțiile au fost pe alocuri sinuoase, cauzate de diferența de viziune asupra reglementării activității companiilor pe cele două piețe, protecției datelor, siguranței alimentare sau politica de mediu.

Parteneriatul SUA-UE este deja cel mai mare din lume. Valoarea bunurilor și serviciilor tranzacționate între cei doi parteneri se ridică la la o cifra de 2 miliarde €/ zi. După ce la reuniunea din iulie 2015 de la Bruxelles nu s-au înregistrat progrese majore, săptămâna trecută la Miami, UE și SUA au agreat asupra a 97% din liniile de tarife alocate bunurilor comercializate. Totodată, în vara acestui an, Parlamentul European a elaborat o rezoluție prin care și-a exprimat dorința ca negocierea realizată de Comisia Europeană să se preocupe de protecția datelor și beneficii concrete pentru companiile europene.

Următoarea rundă de negociere va avea în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

Discursul despre Starea Uniunii

Un eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene, de la problema Brexit-ului la TTIP și de la criza migrației și a refugiaților la criza geopolitică din Est și problemele energetice.

După a declarat ferm că spațiul Schengen nu va fi desființat în mandatul său și că este un susținător al TTIP, dar cu condiția protejării standardelor europene, Juncker a abordat și probleme de decizie instituțională. Acesta și-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.

În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”. Prin aceasta a făcut referire la sistemul de taxare pentru corporații, care de pildă, în Luxemburg nu există.

În cele din urmă, în octombrie 2015, Comisia Europeană a emis o decizie care elimină statutul de paradis fiscal al Luxemburgului, dar se aplică oricărui stat european care negociază avantaje fiscale comparative pentru a atrage artificial fluxul financiar al multinaționalelor pe teritoriul său, prin evitarea plății impozitelor.

Priorități pentru 2016

Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru 2016, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.

În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.

Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului. Unele state s-au arătat reticente în ceea ce privește acest pas.

Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.

A doua prioritate este crearea locurilor de muncă și protecția socială.

Va fi propus un pilon european al drepturilor sociale, cu scopul de a “moderniza și corecta lacunele din politica legislativă socială și de a identifica criterii de referință sociale, mai ales din punct de vedere al flexicurității, pilon construit pe baza experienței bunelor practici ale statelor membre”.

Pentru a crea mai multe locuri de muncă, Comisia dorește să avanseze piața unică digitală europeană și promite o creștere economică cu 250 de miliarde de euro în Europa până la finalul mandatului său din 2019.

În domeniul schimbărilor climatice și al mediului, “implementarea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 vor fi o prioritate principală”.

Pachetul economiei sociale ar trebui să înceapă să fie implementat anul viitor pentru a “crea o piață unică pentru reutilizarea materialelor și resurselor, care va promova o îndepărtare de economia lineară”.

Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.

.