Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană împlinește un an de la preluarea mandatului: De la obiectivul creșterii economice la crizele interne și externe. Analiză CaleaEuropeana.ro

Published

on

Robert Lupițu

Comisia-EuropeanaComisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, vegherea la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene împlinește astăzi un an.

Cu un colegiu de 28 de comisari, câte unul pentru fiecare stat membru, ce îl are în fruntea sa pe primul președinte ales într-un mod cvasi-democratic (Parlamentul European numindu-l pe Jean-Claude Juncker ca șef al executivului european în calitate de candidat propus de Partidul Popular European, formațiunea ce a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 2014), Comisia ce și-a început mandatul la 1 noiembrie 2014 avea în fața numeroase provocări și încă le are: crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai, stimularea economiei europene și plasarea pe un ritm de creștere sustenabilă și nu de depășire a austerității, simplificarea legislației și evitarea supra-reglementărilor, transparentizarea activității comisarilor, negocierea celui mai important acord economic din istoria milenară a comerțului – TTIP, adaptarea și ajustarea preocupărilor sale în concordanță cu criza de securitate de la estul Uniunii Europene, crearea pieței unice digitale, catalizarea Uniunii economice și monetare și a celei energetice și, bineînțeles, provocările de parcurs (criza din Grecia, criza migrației și a refugiaților).

Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate? CaleaEuropeana.ro vă propune o analiză retrospectivă a celor mai importante poziții, decizii și acțiuni ale Comisiei Europene în ultimul an.

Însărcinat încă din iulie 2014 să își formeze Comisia cu care dorea să lucreze, fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, pare-se că a ținut cont de problemele și prioritățile majorității statelor membre în distribuția portofoliilor și alegerea persoanelor cu care a ales să lucreze, ca urmare a propunerilor venite din partea guvernelor naționale. Totodată, având în vedere că structura Comisiei cuprinde un președinte, un prim vicepreședinte, 5 vicepreședinți și 20 de comisari, Juncker a atașat posturile de vicepreședinte dosare fundamentale pentru bunăstarea și competitivitatea Uniunii Europene.

Cine se află în componența Comisiei Europene?

Group photoJean Claude Juncker (Luxemburg) – președintele instituției; Frans Timmermans (Olanda) – primvicepreședinte responsabil cu Buna Reglementare, Relații Inter-instituționale, Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale; Federica Mogherini (Italia) – vicepreședinte și Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate; Kristalina Georgieva (Bulgaria) – vicepreședinte responsabil cu Bugetul și Resursele Umane; Andrus Ansip (Estonia) – vicepreședinte responsabil cu Piața Unică Digitală; Maros Sefcovic (Slovacia) – vicepreședinte responsabil cu Uniunea Energetică; Valdis Dombrovskis (Letonia) – vicepreședinte responsabil cu Euro și Dialog Social; Jyrki Katainen (Finlanda) – vicepreședinte responsabil cu Locuri de Muncă, Creștere, Investiții și Competitivitate; Gunther Oettinger (Germania) – comisar reponsabil cu Economie Digitală&Societate; Johannes Hahn (Austria) – comisar reponsabil cu Politica de Vecinătate și Negociere pentru Extindere; Cecilia Malmstrom (Suedia) – comisar responsabil cu Comerțul; Neven Mimica (Croația) – comisar responsabil cu Dezvoltare și Cooperare Internațională; Miguel Arias Canete (Spania) – comisar reponsabil cu Energie și Acțiune Climatică; Karmenu Vella (Malta) – comisar responsabil cu Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit; Vytenis Andriukaitis (Lituania) – comisar responsabil cu Sănătate și Siguranță Alimentară; Dimitris Avramapoulos (Grecia) – comisar responsabil cu Migrația, Afaceri Interne și Cetățenie; Marianne Thyssen (Belgia) – comisar responsabil cu Angajare, Afaceri Sociale, Competențe și Mobilitatea forței de muncă; Pierre Moscovici (Franța) – comisar responsabil cu Afaceri Economice și Financiare, Taxe și Vamă; Christos Stylianides (Cipru) – comisar responsabil cu Ajutor Umanitar și Situații de Criză; Phil Hogan (Irlanda) – comisar responsabil cu Agricultură și Dezvoltare Rurală; Jonathan Hill (Marea Britanie) – comisar responsabil cu Stabilitate și Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital, Violeta Bulc (Slovenia) – comisar responsabil cu Transporturi; Elzbieta Bienkowska (Polonia) – comisar responsabil cu Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri; Vera Jourova (Cehia) – comisar reponsabil cu Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen; Tibor Navracsics (Ungaria) – comisar responsabil cu Educație, Cultură, Tineret și Sport; Corina Crețu (România) – comisar responsabil cu Politica Regională; Margrethe Vestager (Danemarca) – comisar responsabil cu Competiție; Carlos Moedas (Portugalia) – comisar responsabil cu Cercetare, Știință și Inovare.

Se observă astfel cum comisarii din țări precum Grecia (migrație), România (politică regională și fonduri) sau Malta (pescuit) au primit portofolii în domenii în care statele acestora au priorități sau aspecte deficitare. În același timp, principiile de bază pe care s-a edificat UE, precum statul de drept și puterea normativă, cel de-al treilea pilon constitutiv de la Maastricht – politica externă și de securitate comună – și nu în cele din urmă prioritățile de top al acestui mandat (piața digitală, locurile de muncă, investițiile, competitivitatea, Uniunea energetică, zona euro, bugetul) ocupă funcții de vicepreședinți, tocmai pentru a atribui un rol și o demarcație aparte.

Cele 10 priorități ale Comisiei Juncker

La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.

  1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
  1. O piață digitală unică
  1. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
  1. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
  1. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
  1. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
  1. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
  1. Spre o nouă politică în domeniul migrației
  1. Un actor global mai puternic
  1. O Uniune a schimbării democratice

Care sunt principalele realizări și rezultate ale Comisiei în primul an de mandat?

Fondul European de Investiții Strategice

Cunoscut și ca Planul Juncker, acest fond și-a propus că stimuleze investiții de până la 315 miliarde de euro în economia europeană prin inserția de capital al Băncii Europene de Investiții, în valoare de 15-20 de miliarde, finanțare ce are pontențialul de a atrage investiții private, asigurând companiilor garanții solide de investiții și stabilitatea reglementărilor, iar statelor finanțare prin intermediul depunerii de proiecte relevante strategic și generatoare de investiții, locuri de muncă și creștere. După un an în care acest plan a fost promovat intens în octombrie 2015, PE a ales un director executiv al acestui fond și urmează ca planul să fie pus în aplicare.

Registrul de transparență

De-a lungul anilor au existat probleme ce au vizat activitatea de lobby a actorilor privați din jurul comisarilor europeni (a se vedea ancheta și demisia în bloc a Comisiei Santer după un mare scandal de corupție în 1999). În acest sens, președintele Juncker le-a solicitat comisarilor transparență totală în exercitarea mandatului și publicarea tuturor informațiilor și întâlnirilor cu diferite organizații de lobby, companii private etc.

Numai în primele șase luni ale anului, Comisia Europeană a raportat 4000 de întâlniri de lobby ale comisarilor și birourilor acestora. În top-ul acestor liste se află Miguel Arias Canete (118 întâlniri), Frans Timmermans (95) și Jonathan Hill (72), iar la polul opus se află Corina Crețu și Federica Mogherini, ambele cu câte 2 întrevederi. Cecilia Malmstron, comisarul pentru Comerț, care este implicat în procesul de negociere al Acordului Transatlantic), are 40 de întâlniri cu grupuri de lobby.

Președintele Jean-Claude Juncker a avut 13 astfel de reuniuni.

O mai bună reglementare

Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia și-a propus să sprijine o mai bună reglementare prin două metode: retragerea propunerilor legislative și inițiarea unui număr mai mic a acestora pentru a evita supra-reglementările și pentru a evita o îngreunare a procesului decizional european, ținând că durează minim 18 luni pentru ca o legislației europeană să fie adoptată. Totodată, Comisia s-a angajat prin această măsură să sprijine identificarea unor soluții la problemele întâmpinate care să nu necesite transformarea lor în legislație, fapt ce ar întârzia aplicarea soluțiilor.

Reacția la crize

juncker-EUAnul 2015 a continuat în maniera precedentului, însă cu crize și situații de urgență amplificate. Crizei din Ucraina i s-a adăugat fenomenul Charlie Hebdo de la Paris și cea a extremismului violent, criza internă a zonei euro determinată de situația economico-financiară a Greciei și, nu în cele din urmă, situația fluxului îngrijorător de migranți și refugiați.

Dacă în ceea ce privește Ucraina, Comisia a continuat relația cu aceasta în baza Acordului de Asociere încheiat și a trimis avioane cu ajutor umanitar, în celelalte situații, lucrurile au stat diferit. În contextul fenomenului radicalizării, Comisia urmărește să vină în sprijinul statelor membre prin crarea la finalul acestui an a unui forum online pentru a preveni recrutarea și extremizarea tinerilor europeni prin intermediul rețelelor și sociale și internetului. Totodată, Comisia va crea o unitate de sesizare pe Internet în cadrul Europol, agenția europeană de poliție.

Criza din Grecia și criza refugiaților și a migrației constituie două puncte distincte din același puzzle. În ambele situații au fost puse la grea încercare pilonii de rezistență ai Uniunii Europene: solidaritatea și unitatea. Recesiunea și incapacitatea de plată a Greciei au transformat primăvara și începutul verii în Europa într-o perioadă de incertitudine a zonei euro, a rămânerii Atenei în această structură economică și inclusiv a supraviețuirii monedei euro, care ar fi fost decredibilizată de un astfel de scenariu.

Acceptarea, în cele din urmă, a pachetului de reforme propus de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurogrup prin care Grecia a acceptat instituirea unui mai bun sistem de colectare a taxelor, creșterea TVA la servicii, reducerea cheltuielilor bugetare, privatizări, a determinat alocarea unui nou împrumut de peste 80 de miliarde de euro, pe care atât Parlamentul grec, cât și alte Parlamente din zona euro (Spania, Germania) l-au votat.

În domeniul crizei refugiaților și a migrației, soluția propusă de Comisia Europeană – aceea a cotelor obligatorii – a determinat o reală ruptură între state și mari carențe ale acordurilor interne de liberă circulație (Dublin și Schengen). Refuzul sau incapacitatea statelor de frontieră externă – UE și Schengen – de a gestiona, identifica și stopa fluxul de migranți din zonele de conflict din Orientu care aveau drept destinație Europa Occidentală a determinat organizarea mai multor summit-uri și propuneri de soluționare.

Deși s-a agreat prin vot cu majoritate calificată în Consiliu (23 pentru, o abținere și patru voturi împotrivă) relocarea, pe baza propunerii Comisiei, a 160.000 de refugiați în două tranșe (40.000 și 120.000), o soluție finală care să răspundă valului preconizat de peste 1.000.000 de refugiați rămâne încă la mâna liderilor statelor membre.

După ce aceștia au agreat și crearea unor centre rapide de primire și identificare – hotspots – Comisia Europeană a organizat la Bruxelles o reuniune cu statele membre de graniță UE și Schengen și de tranzit (Croația, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Romania), țări de destinație (Germania) și statele non-membre din Balcanii de Vest (acolo unde se reportează 10.000-15.000 de refugiați) prin care președinte Juncker a solicitat renunțarea la politica permisului de trecere și a reiterat disponibilitatea Comisiei de a finanța construirea centrelor de primire.

Raportat la aceeași criză, Comisia Europeană a refuzat să își regândească Agenda pentru Migrație și a prezentat recent propunerile sale de distribuire a celor 1.7 miliarde de euro alocați pentru început. Banii urmează a fi folosiți pentru a oferi asistență de urgență celor mai afectate state membre, pentru a crește numărul de personal cu 60 de persoane în agențiile UE implicate în gestionare crizei (FRONTEX, EASO, Europol) și vor oferi ajutor umanitar în țări din afara Uniunii afectați de criză.

801.3 miliane de euro pentru anul 2015 sunt bani care vor fi obținuți în parte printr-un amendament în bugetul anului 2015, prilej cu care Comisia a solicitat Parlamentului și Consiliului (co-legiuitorii) să grăbească procedurile. În timp ce statele membre vor aloca 330.7 miliane de euro, 400 miliane provin din fonduri destinate inițial ajutorului umanitar și politicii europene de vecinătate, iar 70 de miliane de euro vor fi deturnate de la alte programe.

Din cele 400 milioane, 200 vor fi alocate cererilor UNHCR, Programului Alimentar Mondial (World Food Program) și altor organizații relevante. Restul vor fi depozitați în Fondul Fiduciar de urgență, înființat pentru a face față crizei Siriene.

O a doua propunere de finanțare a crizei se referă la 900 miliane de euro pentru 2016, și va fi inclusă într-un amendament la propunerea de buget în octombrie.

Atât în cazul situației economico-financiare a Greciei, cât și a crizei migrației, Comisia Europeană, președintele Juncker, a îndemnat la curaj colectiv din partea statelor membre, la abordare solidară și nu spre o întoarcere la o cooperare interguvernamentală neproductivă pentru interesul comun al Uniunii Europene.

Acțiune externă: negocieri de pace, acorduri comerciale și TTIP

În domeniul acțiunii externe, Comisia a participat prin Înaltul Reprezentant și vicepreședinte al executivului european, Federica Mogherini, la dialoguri ce au vizat cooperarea cu Uniunea Africană, noile tratative de pace privind Siria, negocierile privind Procesul de Pace dintre Israel și Palestina, dar și semnarea unui acord comercial cu Cuba. Tot Înaltul Reprezentant are termen până în 2016 să elaboreze și să prezintă o nouă Strategie Globală a Uniunii Europene, document programatic care va reliefa poziția și implicarea externă a UE.

În implicarea sa internațională, Înaltul Reprezentant a făcut parte din formatul internațional de negociere pentru acordul nuclear iranian, semnat la mijlocul acestui an între Marile Puteri și Teheran.

În ceea ce privește Parteneriatul Transatlantic, evoluțiile au fost pe alocuri sinuoase, cauzate de diferența de viziune asupra reglementării activității companiilor pe cele două piețe, protecției datelor, siguranței alimentare sau politica de mediu.

Parteneriatul SUA-UE este deja cel mai mare din lume. Valoarea bunurilor și serviciilor tranzacționate între cei doi parteneri se ridică la la o cifra de 2 miliarde €/ zi. După ce la reuniunea din iulie 2015 de la Bruxelles nu s-au înregistrat progrese majore, săptămâna trecută la Miami, UE și SUA au agreat asupra a 97% din liniile de tarife alocate bunurilor comercializate. Totodată, în vara acestui an, Parlamentul European a elaborat o rezoluție prin care și-a exprimat dorința ca negocierea realizată de Comisia Europeană să se preocupe de protecția datelor și beneficii concrete pentru companiile europene.

Următoarea rundă de negociere va avea în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

Discursul despre Starea Uniunii

juncker parliamentUn eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene, de la problema Brexit-ului la TTIP și de la criza migrației și a refugiaților la criza geopolitică din Est și problemele energetice.

După a declarat ferm că spațiul Schengen nu va fi desființat în mandatul său și că este un susținător al TTIP, dar cu condiția protejării standardelor europene, Juncker a abordat și probleme de decizie instituțională. Acesta și-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.

În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”. Prin aceasta a făcut referire la sistemul de taxare pentru corporații, care de pildă, în Luxemburg nu există.

În cele din urmă, în octombrie 2015, Comisia Europeană a emis o decizie care elimină statutul de paradis fiscal al Luxemburgului, dar se aplică oricărui stat european care negociază avantaje fiscale comparative pentru a atrage artificial fluxul financiar al multinaționalelor pe teritoriul său, prin evitarea plății impozitelor.

Priorități pentru 2016

Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru 2016, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.

În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.

Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului. Unele state s-au arătat reticente în ceea ce privește acest pas.

Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.

A doua prioritate este crearea locurilor de muncă și protecția socială.

Va fi propus un pilon european al drepturilor sociale, cu scopul de a “moderniza și corecta lacunele din politica legislativă socială și de a identifica criterii de referință sociale, mai ales din punct de vedere al flexicurității, pilon construit pe baza experienței bunelor practici ale statelor membre”.

Pentru a crea mai multe locuri de muncă, Comisia dorește să avanseze piața unică digitală europeană și promite o creștere economică cu 250 de miliarde de euro în Europa până la finalul mandatului său din 2019.

În domeniul schimbărilor climatice și al mediului, “implementarea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 vor fi o prioritate principală”.

Pachetul economiei sociale ar trebui să înceapă să fie implementat anul viitor pentru a “crea o piață unică pentru reutilizarea materialelor și resurselor, care va promova o îndepărtare de economia lineară”.

Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

Published

on

© European Commission/ X

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, care arată că politica de coeziune își îndeplinește misiunea de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE.

Instituția constată că s-au înregistrat progrese importante în reducerea decalajelor existente între statele membre și între regiuni, consolidând piața unică a UE și garantând că Uniunea Europeană continuă să investească în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă. Exploatarea întregului potențial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea și reziliența Uniunii în ansamblu.

Stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Politica de coeziune este un motor important al dezvoltării durabile și al creșterii economice. Pe termen lung, se preconizează că fiecare euro investit prin politica de coeziune se va tripla, până în 2043, fapt ce echivalează cu o rată anuală de rentabilitate de aproximativ 4%. Datorită politicii, se estimează că până în 2027 vor fi create 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, cu o pondere mare în sectoarele legate de tranziția verde și digitală. Politica de coeziune asigură, de asemenea, că dezvoltarea economică a regiunilor are un efect pozitiv asupra pieței unice a UE, datorită legăturilor comerciale și de investiții.

Până la sfârșitul anului 2022, finanțarea politicii de coeziune prin cadrul financiar multianual 2014-2020 a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste firme și a reprezentat aproximativ 13% din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51% pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Anul 2024 marchează 20 de ani de când UE a primit noile state membre în cea mai mare etapă de extindere de până acum. În această perioadă, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre care au aderat de atunci a crescut de la 52% la aproape 80% din media UE. Decalajul față de restul UE s-a redus la jumătate. Rata șomajului în aceste state membre a scăzut de la o medie de 13% la 4%.

Investind pentru a implementa tranziția verde pe teren

Cu un buget de 392 de miliarde EUR, programele de finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranzițiile verzi și digitale, în capitalul uman și incluziunea socială și în conectivitatea fizică și digitală, consolidând în același timp implicarea cetățenilor. În contextul penuriei persistente de forță de muncă, politica de coeziune va continua să abordeze probleme precum șomajul în rândul tinerilor și învățarea pe tot parcursul vieții.

Peste 100 de miliarde EUR sunt programate pentru a sprijini acțiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie regenerabilă, eficiență energetică, rețele de transport durabile și inițiative de conservare a naturii. Politica va acorda, de asemenea, prioritate cercetării și inovației, permițând regiunilor să dezvolte tehnologii verzi.

Politica de coeziune a avut deja un impact semnificativ asupra realizării tranziției ecologice, alocând 69 de miliarde EUR între 2014 și 2020. Datorită acestor investiții, 550.000 de gospodării au beneficiat de o performanță energetică sporită a clădirilor, reducându-și astfel facturile la energie. A fost creată o capacitate de energie regenerabilă de 6.000 de megawați (înseamnă că acum sunt acoperite nevoile anuale de energie electrică a aproximativ 4 milioane de gospodării din UE), au fost instituite măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru 17 milioane de oameni; au fost implementate măsuri de conservare a habitatului pentru 3,4 milioane de hectare; și 6,9 milioane de oameni au avut acces la o aprovizionare îmbunătățită cu apă.

Raportul de astăzi subliniază că schimbările climatice exacerba inegalitățile regionale, având un impact mai puternic asupra regiunilor de coastă, mediteraneene și de sud-est ale UE.

Aici, costurile schimbărilor climatice se pot ridica la peste 1% din PIB anual. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie realizată într-un mod just și echitabil, deoarece regiunile au capacități diferite de a culege beneficiile pe care le aduce. Acesta este motivul pentru care politica de coeziune investește pentru a crea locuri de muncă și oportunități în regiuni și pentru a crește rezistența la schimbările climatice și pentru a atenua riscurile.

Tranziția digitală pretutindeni

Digitalizarea va aduce o productivitate sporită, inovare și un acces mai bun la servicii. Cu toate acestea, regiunile UE au o capacitate inegală de a utiliza noile tehnologii. Politica de coeziune a investit 14 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru a depăși decalajul digital, atât social, cât și geografic, de exemplu, prin îmbunătățirea accesului la servicii de e-guvernare și e-sănătate și prin promovarea lansării benzii largă în regiunile îndepărtate și rurale. . Performanța rețelelor fixe s-a îmbunătățit în toate statele membre, iar 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de o conexiune îmbunătățită în bandă largă.

Perioada de programare 2021-2027 investește semnificativ în digitalizare: aproximativ 40 de miliarde EUR sunt alocate acestui scop, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale, tehnologiilor digitale și accesul la o conexiune mai rapidă la internet în toate regiunile UE.

În același timp, Politica va sprijini, de asemenea, oamenii să dobândească abilitățile potrivite pentru a îmbrățișa schimbările aduse de tranzițiile ecologice și digitale, datorită celor 45 de miliarde EUR alocate educației și formării.

O politică de coeziune flexibilă care dă rezultate în perioade de criză

Politica de coeziune oferă o sursă stabilă de investiții publice în perioade de constrângeri bugetare. Deși își atingă obiectivele pe termen lung de a investi în măsuri structurale, de stimulare a creșterii, care sprijină dezvoltarea, locurile de muncă și ajută regiunile în contextul schimbărilor demografice și al tranzițiilor verzi și digitale, politica de coeziune s-a dovedit, de asemenea, a fi un instrument flexibil de sprijinire. Statele membre și regiunile în perioade de criză.

Aceasta include mobilizarea rapidă a resurselor pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt în timpul crizei de sănătate COVID-19.

Cu cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+), Politica de Coeziune a canalizat 23 de miliarde EUR pentru combaterea pandemiei, sprijinind în special achiziționarea de ventilatoare, vaccinuri și medicamente pentru spitale, angajarea de personal suplimentar din domeniul sănătății și furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Întrucât criza a avut un impact major asupra IMM-urilor, finanțarea din fondurile de coeziune a oferit un sprijin financiar urgent pentru investițiile în echipamente IT, pentru a se asigura că acestea se pot adapta la „noua normalitate”. Datorită acestui sprijin, toate categoriile de regiuni au revenit la nivelul PIB-ului din 2019 la doar doi ani după criza de sănătate cauzată de COVID-19, spre deosebire de criza financiară din 2008, în care a durat mai mult de 10 ani pentru ca unele regiuni să se redreseze.

Politica de coeziune a pus la dispoziție fonduri și mecanisme de flexibilitate pentru a ajuta regiunile să primească persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această finanțare a sprijinit măsuri de urgență, cum ar fi construirea de centre de primire și adăposturi și investiții în spitale mobile și în instalații sanitare. De asemenea, s-a acordat sprijin în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, cum ar fi cursurile de limbă, asistența psihologică și accesul la servicii de îngrijire a copiilor și de asistență medicală.

Desprinderea învățămintelor pentru viitor

Deși convergența are loc, raportul subliniază că există în continuare unele provocări. Printre acestea se numără disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă.

În multe state membre estice (cum ar fi Slovacia, Bulgaria și România), creșterile disparităților au fost determinate de ratele de creștere foarte ridicate din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). În Franța și Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută. În alte state membre, cum ar fi Portugalia, scăderea disparităților regionale se datorează performanței relativ slabe a unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice.

Schimbările demografice au un impact și mai mare asupra acestor provocări, deoarece multe regiuni se confruntă cu o populație în vârstă de muncă în scădere, cu o populație mai tânără în creștere și cu dificultăți în păstrarea talentelor. Acest lucru demonstrează importanța sprijinirii coeziunii regionale și a investițiilor în locuri de muncă și oportunități pentru generația viitoare a Europei.

Și România se confruntă cu o astfel de problemă. În șase din cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării (regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru) se observă o diminuare a populației apte de muncă și un număr mic și stagnant de oameni cu studii superioare. Populația din aceste regiuni și cea din regiuni din Bulgaria, Ungaria, Croația, sudul Italiei, Portugalia, estul Germaniei și regiunile de nord-est și ultraperiferice ale Franței, zone care trec prin aceleași probleme, reprezintă 16% din populația UE.

La rândul său, regiunea Nord-Vest din România se confruntă cu o migrare a talentelor. 

©Comisia Europeană

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a politicii de coeziune, ținând seama, în același timp, de experiența altor instrumente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea subliniază necesitatea de a reflecta asupra modalităților de îmbunătățire a conceperii politicii pentru a-și îndeplini mai bine obiectivele tratatului. Printre aspecte se numără abordarea dinamicii economice emergente și a noilor dezechilibre, adaptarea sprijinului la nevoile regionale, accelerarea punerii în aplicare, simplificarea în continuare, o mai bună orientare către performanță și corelarea cu reformele, precum și flexibilitățile integrate pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

O primă discuție a constatărilor celui de-al 9-lea raport privind coeziunea va avea loc în cadrul celui de-al 9-lea Forum privind coeziunea, care va avea loc în perioada 11-12 aprilie 2 024, la Bruxelles. Reprezentanții părților interesate în fața autorităților naționale, regionale și locale vor reflecta asupra modului în care politica de coeziune poate continua să garanteze că nicio regiune nu este lăsată în urmă în cadrul schimbărilor structurale în curs.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și Republica Moldova au prelungit acordul privind transportul rutier de mărfuri până la 31 decembrie 2025

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Uniunea Europeană și Republica Moldova au decis să prelungească valabilitatea actualului lor Acord de transport rutier până la 31 decembrie 2025.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul urmărește să sprijine Republica Moldova în a avea acces la piețele mondiale prin facilitarea tranzitului prin țările UE și, în egală măsură, continuarea dezvoltării legăturilor sale cu piața UE.

”Acest acord rutier reprezintă o colac de salvare pentru Republica Moldova puternic afectată de pierderea rutelor sale comerciale tradiționale și de războiul din Ucraina. Decizia de astăzi oferă predictibilitate operatorilor economici atât din UE, cât și din Republica Moldova și confirmă sprijinul nostru neclintit pentru Republica Moldova. Pentru următoarele 18 luni, schimburile economice rutiere între operatorii UE și cei din Republica Moldova pot decurge nestingherite”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Această înțelegere, semnată la 29 iunie 2022, a crescut substanțial exporturile pe cale rutieră ale Republicii Moldova în UE, în beneficiul ambelor economii.

El a fost pus în aplicare după ce rute importante de transport care trec prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră și piețe de export în estul Ucrainei au devenit inaccesibile ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia în această țară.

Prin liberalizarea parțială a transportului rutier de marfă prin acordarea de drept de tranziț și transport bilateral trasportatorilor moldoveni și din UE, acordul contribuie la o mai bună ancorare a pieței din Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Acordul a contribuit, de asemenea, la consolidarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea transportului rutier între UE și Republica Moldova, care o țară de tranzit importantă pentru exporturile și importurile ucrainene.

Volumul exporturilor pe cale terestră dinspre Republica Moldova spre UE a crescut cu 27%în al treilea trimestru al anului 2022 și cu 35% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2021.

Și Uniunea Europeană a avut beneficii în urma punerii în aplicare a acestui acord, întrucât valoarea exporturilor UE pe cale terestră către Republica Moldova a crescut cu 30% din al treilea trimestru al lui 2021 până în al treilea trimestru al anului 2022, stabilizându-se la același nivel și în al treilea trimestru al lui 2023.

Decizia de prelungire a acordului a fost luată marți în urma reuniunii comisiei mixte stabilite în baza acestei înțelegeri și nu modifică natura sa.

Scopul prezentului acord este de a facilita, temporar, transportul rutier de marfă între și pe teritoriul Uniunii Europene și Republicii Moldova. Acesta are drept țintă să contracareze perturbările semnificative ale transportului rutier generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin acordarea unor drepturi suplimentare de tranzit și transport de mărfuri între cele două piețe.

Data inițială la care urma să expire actualul acord era 30 iunie 2024.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În anul alegerilor, Comisia Europeană recomandă marilor platforme online și motoarelor de căutare măsuri pentru combaterea dezinformării înainte, în timpul și după evenimentele electorale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți orientări referitoare la măsurile recomandate platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare pentru a atenua riscurile sistemice online care pot afecta integritatea alegerilor, cu orientări specifice pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din iunie.

Instituția amintește într-un comunicat că, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA), serviciile desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE au obligația de a reduce riscurile legate de procesele electorale, protejând în același timp drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare.

”Am adoptat Legea privind serviciile digitale pentru a ne asigura că tehnologiile sunt în slujba oamenilor și a societăților în care trăim. Înainte de alegerile europene cruciale, acest lucru include obligații pentru platformele care trebuie să protejeze utilizatorii de riscurile legate de procesele electorale – cum ar fi manipularea sau dezinformarea. Orientările prezentate astăzi oferă recomandări concrete pentru ca platformele să pună în practică această obligație”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru pregătirea Europei pentru era digitală.

Aceste orientări recomandă măsuri de atenuare și bune practici care trebuie întreprinse de platformele online foarte mari și de motoarele de căutare înainte, în timpul și după evenimentele electorale, precum următoarele:

  • să își consolideze procesele interne, inclusiv prin înființarea unor echipe interne cu resurse adecvate, utilizând analizele și informațiile disponibile privind riscurile specifice contextului local și privind utilizarea serviciilor lor de către utilizatori pentru a căuta și a obține informații înainte, în timpul și după alegeri, pentru a-și îmbunătăți măsurile de atenuare.
  • să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor specifice alegerilor, adaptate la fiecare perioadă electorală și la fiecare context local. Printre măsurile de atenuare incluse în liniile directoare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să promoveze informațiile oficiale privind procesele electorale, să pună în aplicare inițiative de educație mediatică și să își adapteze sistemele de recomandare pentru a responsabiliza utilizatorii și a reduce monetizarea și viralizarea conținutului care amenință integritatea proceselor electorale. În plus, publicitatea politică ar trebui să fie etichetată în mod clar ca atare, în anticiparea noului regulament privind transparența și direcționarea publicității politice.
  • adoptarea unor măsuri specifice de atenuare legate de IA generativă: Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ale căror servicii ar putea fi utilizate pentru a crea și/sau a disemina conținut bazat pe IA generativă ar trebui să evalueze și să atenueze riscurile specifice legate de IA, de exemplu prin etichetarea clară a conținutului generat de IA (cum ar fi deepfakes), prin adaptarea în consecință a termenilor și condițiilor lor și prin aplicarea adecvată a acestora.  
  • să coopereze cu autoritățile naționale și la nivelul UE, cu experții independenți și cu organizațiile societății civile pentru a promova un schimb eficient de informații înainte, în timpul și după alegeri și pentru a facilita utilizarea unor măsuri de atenuare adecvate, inclusiv în domeniile manipulării și interferenței informațiilor străine (FIMI), dezinformării și securității cibernetice.
  • să adopte măsuri specifice, inclusiv un mecanism de răspuns la incidente, în timpul unei perioade electorale, pentru a reduce impactul incidentelor care ar putea avea un efect semnificativ asupra rezultatului alegerilor sau asupra participării la vot.
  • să evalueze eficacitatea măsurilor prin intermediul evaluărilor postelectorale. Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să publice o versiune publică a unor astfel de documente de analiză postelectorală, oferind astfel posibilitatea de a oferi feedback publicului cu privire la măsurile de reducere a riscurilor puse în aplicare.

Orientările includ măsuri specifice în vederea viitoarelor alegeri europene. Având în vedere dimensiunea lor transfrontalieră și europeană unică, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să se asigure că sunt disponibile și distribuite suficiente resurse și măsuri de atenuare a riscurilor în mod proporțional cu evaluările de risc. Orientările încurajează, de asemenea, o strânsă cooperare cu grupul operativ al Observatorului european pentru media digitale (EDMO) privind alegerile europene din 2024.

Orientările iau în considerare contribuțiile primite în urma consultării publice lansate de Comisie la 8 februarie 2024. Comisia a cooperat, de asemenea, cu coordonatorii de servicii digitale în cadrul Consiliului european pentru servicii digitale cu privire la aceste orientări. Orientările încurajează, de asemenea, examinarea și cercetarea de către terți a măsurilor de atenuare pentru a se asigura că măsurile instituite sunt eficace și respectă drepturile fundamentale.

Măsurile specifice de atenuare pe care ar trebui să le ia o platformă online foarte mare sau un motor de căutare depind de particularitățile serviciului lor și de profilul lor de risc. Orientările reprezintă cele mai bune practici pentru atenuarea riscurilor legate de procesele electorale în acest moment. Ca atare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare care nu respectă aceste orientări trebuie să demonstreze Comisiei că măsurile luate sunt la fel de eficiente în ceea ce privește atenuarea riscurilor. În cazul în care Comisia primește informații care pun la îndoială caracterul adecvat al acestor măsuri, aceasta poate solicita informații suplimentare sau poate iniția proceduri oficiale în temeiul Legii privind serviciile digitale. 

Pentru a adăuga un element suplimentar de pregătire, Comisia intenționează să organizeze un test de rezistență cu părțile interesate relevante la sfârșitul lunii aprilie, pentru a testa utilizarea cât mai eficientă a instrumentelor și a mecanismelor de cooperare care au fost instituite.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA38 mins ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA60 mins ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G201 hour ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA1 hour ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO2 hours ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.4 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO4 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO5 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending