Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană împlinește un an de la preluarea mandatului: De la obiectivul creșterii economice la crizele interne și externe. Analiză CaleaEuropeana.ro

Published

on

Robert Lupițu

Comisia-EuropeanaComisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, vegherea la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene împlinește astăzi un an.

Cu un colegiu de 28 de comisari, câte unul pentru fiecare stat membru, ce îl are în fruntea sa pe primul președinte ales într-un mod cvasi-democratic (Parlamentul European numindu-l pe Jean-Claude Juncker ca șef al executivului european în calitate de candidat propus de Partidul Popular European, formațiunea ce a obținut cele mai multe voturi la alegerile din 2014), Comisia ce și-a început mandatul la 1 noiembrie 2014 avea în fața numeroase provocări și încă le are: crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de trai, stimularea economiei europene și plasarea pe un ritm de creștere sustenabilă și nu de depășire a austerității, simplificarea legislației și evitarea supra-reglementărilor, transparentizarea activității comisarilor, negocierea celui mai important acord economic din istoria milenară a comerțului – TTIP, adaptarea și ajustarea preocupărilor sale în concordanță cu criza de securitate de la estul Uniunii Europene, crearea pieței unice digitale, catalizarea Uniunii economice și monetare și a celei energetice și, bineînțeles, provocările de parcurs (criza din Grecia, criza migrației și a refugiaților).

Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate? CaleaEuropeana.ro vă propune o analiză retrospectivă a celor mai importante poziții, decizii și acțiuni ale Comisiei Europene în ultimul an.

Însărcinat încă din iulie 2014 să își formeze Comisia cu care dorea să lucreze, fostul premier luxemburghez, Jean-Claude Juncker, pare-se că a ținut cont de problemele și prioritățile majorității statelor membre în distribuția portofoliilor și alegerea persoanelor cu care a ales să lucreze, ca urmare a propunerilor venite din partea guvernelor naționale. Totodată, având în vedere că structura Comisiei cuprinde un președinte, un prim vicepreședinte, 5 vicepreședinți și 20 de comisari, Juncker a atașat posturile de vicepreședinte dosare fundamentale pentru bunăstarea și competitivitatea Uniunii Europene.

Cine se află în componența Comisiei Europene?

Group photoJean Claude Juncker (Luxemburg) – președintele instituției; Frans Timmermans (Olanda) – primvicepreședinte responsabil cu Buna Reglementare, Relații Inter-instituționale, Stat de Drept și Carta Drepturilor Fundamentale; Federica Mogherini (Italia) – vicepreședinte și Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate; Kristalina Georgieva (Bulgaria) – vicepreședinte responsabil cu Bugetul și Resursele Umane; Andrus Ansip (Estonia) – vicepreședinte responsabil cu Piața Unică Digitală; Maros Sefcovic (Slovacia) – vicepreședinte responsabil cu Uniunea Energetică; Valdis Dombrovskis (Letonia) – vicepreședinte responsabil cu Euro și Dialog Social; Jyrki Katainen (Finlanda) – vicepreședinte responsabil cu Locuri de Muncă, Creștere, Investiții și Competitivitate; Gunther Oettinger (Germania) – comisar reponsabil cu Economie Digitală&Societate; Johannes Hahn (Austria) – comisar reponsabil cu Politica de Vecinătate și Negociere pentru Extindere; Cecilia Malmstrom (Suedia) – comisar responsabil cu Comerțul; Neven Mimica (Croația) – comisar responsabil cu Dezvoltare și Cooperare Internațională; Miguel Arias Canete (Spania) – comisar reponsabil cu Energie și Acțiune Climatică; Karmenu Vella (Malta) – comisar responsabil cu Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit; Vytenis Andriukaitis (Lituania) – comisar responsabil cu Sănătate și Siguranță Alimentară; Dimitris Avramapoulos (Grecia) – comisar responsabil cu Migrația, Afaceri Interne și Cetățenie; Marianne Thyssen (Belgia) – comisar responsabil cu Angajare, Afaceri Sociale, Competențe și Mobilitatea forței de muncă; Pierre Moscovici (Franța) – comisar responsabil cu Afaceri Economice și Financiare, Taxe și Vamă; Christos Stylianides (Cipru) – comisar responsabil cu Ajutor Umanitar și Situații de Criză; Phil Hogan (Irlanda) – comisar responsabil cu Agricultură și Dezvoltare Rurală; Jonathan Hill (Marea Britanie) – comisar responsabil cu Stabilitate și Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital, Violeta Bulc (Slovenia) – comisar responsabil cu Transporturi; Elzbieta Bienkowska (Polonia) – comisar responsabil cu Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri; Vera Jourova (Cehia) – comisar reponsabil cu Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen; Tibor Navracsics (Ungaria) – comisar responsabil cu Educație, Cultură, Tineret și Sport; Corina Crețu (România) – comisar responsabil cu Politica Regională; Margrethe Vestager (Danemarca) – comisar responsabil cu Competiție; Carlos Moedas (Portugalia) – comisar responsabil cu Cercetare, Știință și Inovare.

Se observă astfel cum comisarii din țări precum Grecia (migrație), România (politică regională și fonduri) sau Malta (pescuit) au primit portofolii în domenii în care statele acestora au priorități sau aspecte deficitare. În același timp, principiile de bază pe care s-a edificat UE, precum statul de drept și puterea normativă, cel de-al treilea pilon constitutiv de la Maastricht – politica externă și de securitate comună – și nu în cele din urmă prioritățile de top al acestui mandat (piața digitală, locurile de muncă, investițiile, competitivitatea, Uniunea energetică, zona euro, bugetul) ocupă funcții de vicepreședinți, tocmai pentru a atribui un rol și o demarcație aparte.

Cele 10 priorități ale Comisiei Juncker

La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.

  1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
  1. O piață digitală unică
  1. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
  1. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
  1. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
  1. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
  1. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
  1. Spre o nouă politică în domeniul migrației
  1. Un actor global mai puternic
  1. O Uniune a schimbării democratice

Care sunt principalele realizări și rezultate ale Comisiei în primul an de mandat?

Fondul European de Investiții Strategice

Cunoscut și ca Planul Juncker, acest fond și-a propus că stimuleze investiții de până la 315 miliarde de euro în economia europeană prin inserția de capital al Băncii Europene de Investiții, în valoare de 15-20 de miliarde, finanțare ce are pontențialul de a atrage investiții private, asigurând companiilor garanții solide de investiții și stabilitatea reglementărilor, iar statelor finanțare prin intermediul depunerii de proiecte relevante strategic și generatoare de investiții, locuri de muncă și creștere. După un an în care acest plan a fost promovat intens în octombrie 2015, PE a ales un director executiv al acestui fond și urmează ca planul să fie pus în aplicare.

Registrul de transparență

De-a lungul anilor au existat probleme ce au vizat activitatea de lobby a actorilor privați din jurul comisarilor europeni (a se vedea ancheta și demisia în bloc a Comisiei Santer după un mare scandal de corupție în 1999). În acest sens, președintele Juncker le-a solicitat comisarilor transparență totală în exercitarea mandatului și publicarea tuturor informațiilor și întâlnirilor cu diferite organizații de lobby, companii private etc.

Numai în primele șase luni ale anului, Comisia Europeană a raportat 4000 de întâlniri de lobby ale comisarilor și birourilor acestora. În top-ul acestor liste se află Miguel Arias Canete (118 întâlniri), Frans Timmermans (95) și Jonathan Hill (72), iar la polul opus se află Corina Crețu și Federica Mogherini, ambele cu câte 2 întrevederi. Cecilia Malmstron, comisarul pentru Comerț, care este implicat în procesul de negociere al Acordului Transatlantic), are 40 de întâlniri cu grupuri de lobby.

Președintele Jean-Claude Juncker a avut 13 astfel de reuniuni.

O mai bună reglementare

Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia și-a propus să sprijine o mai bună reglementare prin două metode: retragerea propunerilor legislative și inițiarea unui număr mai mic a acestora pentru a evita supra-reglementările și pentru a evita o îngreunare a procesului decizional european, ținând că durează minim 18 luni pentru ca o legislației europeană să fie adoptată. Totodată, Comisia s-a angajat prin această măsură să sprijine identificarea unor soluții la problemele întâmpinate care să nu necesite transformarea lor în legislație, fapt ce ar întârzia aplicarea soluțiilor.

Reacția la crize

juncker-EUAnul 2015 a continuat în maniera precedentului, însă cu crize și situații de urgență amplificate. Crizei din Ucraina i s-a adăugat fenomenul Charlie Hebdo de la Paris și cea a extremismului violent, criza internă a zonei euro determinată de situația economico-financiară a Greciei și, nu în cele din urmă, situația fluxului îngrijorător de migranți și refugiați.

Dacă în ceea ce privește Ucraina, Comisia a continuat relația cu aceasta în baza Acordului de Asociere încheiat și a trimis avioane cu ajutor umanitar, în celelalte situații, lucrurile au stat diferit. În contextul fenomenului radicalizării, Comisia urmărește să vină în sprijinul statelor membre prin crarea la finalul acestui an a unui forum online pentru a preveni recrutarea și extremizarea tinerilor europeni prin intermediul rețelelor și sociale și internetului. Totodată, Comisia va crea o unitate de sesizare pe Internet în cadrul Europol, agenția europeană de poliție.

Criza din Grecia și criza refugiaților și a migrației constituie două puncte distincte din același puzzle. În ambele situații au fost puse la grea încercare pilonii de rezistență ai Uniunii Europene: solidaritatea și unitatea. Recesiunea și incapacitatea de plată a Greciei au transformat primăvara și începutul verii în Europa într-o perioadă de incertitudine a zonei euro, a rămânerii Atenei în această structură economică și inclusiv a supraviețuirii monedei euro, care ar fi fost decredibilizată de un astfel de scenariu.

Acceptarea, în cele din urmă, a pachetului de reforme propus de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurogrup prin care Grecia a acceptat instituirea unui mai bun sistem de colectare a taxelor, creșterea TVA la servicii, reducerea cheltuielilor bugetare, privatizări, a determinat alocarea unui nou împrumut de peste 80 de miliarde de euro, pe care atât Parlamentul grec, cât și alte Parlamente din zona euro (Spania, Germania) l-au votat.

În domeniul crizei refugiaților și a migrației, soluția propusă de Comisia Europeană – aceea a cotelor obligatorii – a determinat o reală ruptură între state și mari carențe ale acordurilor interne de liberă circulație (Dublin și Schengen). Refuzul sau incapacitatea statelor de frontieră externă – UE și Schengen – de a gestiona, identifica și stopa fluxul de migranți din zonele de conflict din Orientu care aveau drept destinație Europa Occidentală a determinat organizarea mai multor summit-uri și propuneri de soluționare.

Deși s-a agreat prin vot cu majoritate calificată în Consiliu (23 pentru, o abținere și patru voturi împotrivă) relocarea, pe baza propunerii Comisiei, a 160.000 de refugiați în două tranșe (40.000 și 120.000), o soluție finală care să răspundă valului preconizat de peste 1.000.000 de refugiați rămâne încă la mâna liderilor statelor membre.

După ce aceștia au agreat și crearea unor centre rapide de primire și identificare – hotspots – Comisia Europeană a organizat la Bruxelles o reuniune cu statele membre de graniță UE și Schengen și de tranzit (Croația, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Romania), țări de destinație (Germania) și statele non-membre din Balcanii de Vest (acolo unde se reportează 10.000-15.000 de refugiați) prin care președinte Juncker a solicitat renunțarea la politica permisului de trecere și a reiterat disponibilitatea Comisiei de a finanța construirea centrelor de primire.

Raportat la aceeași criză, Comisia Europeană a refuzat să își regândească Agenda pentru Migrație și a prezentat recent propunerile sale de distribuire a celor 1.7 miliarde de euro alocați pentru început. Banii urmează a fi folosiți pentru a oferi asistență de urgență celor mai afectate state membre, pentru a crește numărul de personal cu 60 de persoane în agențiile UE implicate în gestionare crizei (FRONTEX, EASO, Europol) și vor oferi ajutor umanitar în țări din afara Uniunii afectați de criză.

801.3 miliane de euro pentru anul 2015 sunt bani care vor fi obținuți în parte printr-un amendament în bugetul anului 2015, prilej cu care Comisia a solicitat Parlamentului și Consiliului (co-legiuitorii) să grăbească procedurile. În timp ce statele membre vor aloca 330.7 miliane de euro, 400 miliane provin din fonduri destinate inițial ajutorului umanitar și politicii europene de vecinătate, iar 70 de miliane de euro vor fi deturnate de la alte programe.

Din cele 400 milioane, 200 vor fi alocate cererilor UNHCR, Programului Alimentar Mondial (World Food Program) și altor organizații relevante. Restul vor fi depozitați în Fondul Fiduciar de urgență, înființat pentru a face față crizei Siriene.

O a doua propunere de finanțare a crizei se referă la 900 miliane de euro pentru 2016, și va fi inclusă într-un amendament la propunerea de buget în octombrie.

Atât în cazul situației economico-financiare a Greciei, cât și a crizei migrației, Comisia Europeană, președintele Juncker, a îndemnat la curaj colectiv din partea statelor membre, la abordare solidară și nu spre o întoarcere la o cooperare interguvernamentală neproductivă pentru interesul comun al Uniunii Europene.

Acțiune externă: negocieri de pace, acorduri comerciale și TTIP

În domeniul acțiunii externe, Comisia a participat prin Înaltul Reprezentant și vicepreședinte al executivului european, Federica Mogherini, la dialoguri ce au vizat cooperarea cu Uniunea Africană, noile tratative de pace privind Siria, negocierile privind Procesul de Pace dintre Israel și Palestina, dar și semnarea unui acord comercial cu Cuba. Tot Înaltul Reprezentant are termen până în 2016 să elaboreze și să prezintă o nouă Strategie Globală a Uniunii Europene, document programatic care va reliefa poziția și implicarea externă a UE.

În implicarea sa internațională, Înaltul Reprezentant a făcut parte din formatul internațional de negociere pentru acordul nuclear iranian, semnat la mijlocul acestui an între Marile Puteri și Teheran.

În ceea ce privește Parteneriatul Transatlantic, evoluțiile au fost pe alocuri sinuoase, cauzate de diferența de viziune asupra reglementării activității companiilor pe cele două piețe, protecției datelor, siguranței alimentare sau politica de mediu.

Parteneriatul SUA-UE este deja cel mai mare din lume. Valoarea bunurilor și serviciilor tranzacționate între cei doi parteneri se ridică la la o cifra de 2 miliarde €/ zi. După ce la reuniunea din iulie 2015 de la Bruxelles nu s-au înregistrat progrese majore, săptămâna trecută la Miami, UE și SUA au agreat asupra a 97% din liniile de tarife alocate bunurilor comercializate. Totodată, în vara acestui an, Parlamentul European a elaborat o rezoluție prin care și-a exprimat dorința ca negocierea realizată de Comisia Europeană să se preocupe de protecția datelor și beneficii concrete pentru companiile europene.

Următoarea rundă de negociere va avea în februarie 2016, când este de așteptat ca ambele părți să discute problema achizițiilor publice.

Discursul despre Starea Uniunii

juncker parliamentUn eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene, de la problema Brexit-ului la TTIP și de la criza migrației și a refugiaților la criza geopolitică din Est și problemele energetice.

După a declarat ferm că spațiul Schengen nu va fi desființat în mandatul său și că este un susținător al TTIP, dar cu condiția protejării standardelor europene, Juncker a abordat și probleme de decizie instituțională. Acesta și-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.

În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”. Prin aceasta a făcut referire la sistemul de taxare pentru corporații, care de pildă, în Luxemburg nu există.

În cele din urmă, în octombrie 2015, Comisia Europeană a emis o decizie care elimină statutul de paradis fiscal al Luxemburgului, dar se aplică oricărui stat european care negociază avantaje fiscale comparative pentru a atrage artificial fluxul financiar al multinaționalelor pe teritoriul său, prin evitarea plății impozitelor.

Priorități pentru 2016

Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru 2016, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.

În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.

Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului. Unele state s-au arătat reticente în ceea ce privește acest pas.

Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.

A doua prioritate este crearea locurilor de muncă și protecția socială.

Va fi propus un pilon european al drepturilor sociale, cu scopul de a “moderniza și corecta lacunele din politica legislativă socială și de a identifica criterii de referință sociale, mai ales din punct de vedere al flexicurității, pilon construit pe baza experienței bunelor practici ale statelor membre”.

Pentru a crea mai multe locuri de muncă, Comisia dorește să avanseze piața unică digitală europeană și promite o creștere economică cu 250 de miliarde de euro în Europa până la finalul mandatului său din 2019.

În domeniul schimbărilor climatice și al mediului, “implementarea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 vor fi o prioritate principală”.

Pachetul economiei sociale ar trebui să înceapă să fie implementat anul viitor pentru a “crea o piață unică pentru reutilizarea materialelor și resurselor, care va promova o îndepărtare de economia lineară”.

Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Ca urmare a adoptării propunerii oficiale de a transforma anul 2022 în Anul European al Tineretului, Comisia Europeană invită acum tinerii să își împărtășească așteptările, interesele și ideile cu privire la ceea ce doresc să se realizeze în cadrul acestui an, potrivit comunicatului.

Sondajul lansat astăzi, 22 octombrie, va contribui la clarificarea temelor, a tipurilor de activități, precum și a moștenirii de durată pe care tinerii doresc să o obțină în urma Anului European al Tineretului.

Sondajul rămâne deschis până la 17 noiembrie 2021.

Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun, mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. Prin organizarea unui An european al tineretului, Europa se străduiește să le ofere tinerilor mai multe și mai bune oportunități pentru viitor.

Comisia Europeană informarează că tinerii vor ghida procesul înainte și în timpul Anului, astfel încât să poată beneficia din plin de An.

Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat joi propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”, potrivit comunicatului oficial. 

Cu ocazia Anului European al Tineretului, Comisia în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, părțile interesate și tinerii înșiși, intenționează:

  • să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai multe sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, putere și încredere în viitor, subliniind modul în care tranziția ecologică și digitală oferă noi perspective și oportunități;
  • să îi încurajeze pe toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbărilor pozitive;
  • să promoveze oportunitățile oferite de politicile UE pentru tineri în vederea sprijinirii dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. Anul European al Tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu a NextGenerationEU în ceea ce privește furnizarea locurilor de muncă, educație și oportunități de formare;
  • să se inspire din acțiunile, viziunea și perspectivele tinerilor pentru a consolida și revigora în continuare proiectul comun al UE, pornind de la Conferința privind Viitorul Europei.

„Pandemia le-a răpit tinerilor multe oportunități – de a se întâlni și de a-și face noi prieteni, de a experimenta și de a explora noi culturi. Deși nu putem să le redăm acel timp înapoi, vrem să desemnăm anul 2022 drept Anul European al Tineretului. De la climă la social și digital, tinerii se află în centrul priorităților noastre politice. Ne angajăm să îi ascultăm, așa cum facem în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, și dorim să lucrăm împreună pentru a modela viitorul Uniunii Europene. O Uniune este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor noștri”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și: EYE 2021 | Propuneri pentru viitorul UE: Tinerii pledează pentru o Europă federală, care să consolideze identitatea europeană

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

Published

on

© Comisia Europeană/Twitter

Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen, subliniază 20 de misiuni diplomatice acreditate la București, printre care Ambasada SUA, Franței, Regatului Unit, dar și Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj dat publicității în preambulul marcării Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

”Violența împotriva femeilor și fetelor există în toate țările și la toate nivelurile societății.  Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ține de drepturile omului să ofere protecție împotriva acestui tip de violență. Aceasta nu reprezintă o chestiune privată. În preajma Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, ce are loc pe data de 25 Noiembrie, în lumea întreagă se desfășoară numeroase inițiative pentru conștientizarea acestei probleme existente la nivel global”, este precizat în mesaj.

În acesta este specificat că ”în România se depun eforturi semnificative de către Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor (VIF), care cuprinde 25 de organizaţii ale societăţii civile implicate în promovarea drepturilor femeilor, protecţia supravieţuitoarelor violenţei de gen şi combaterea discriminării pe criterii de gen”.

Conform acestora, VIF îşi va concentra eforturile de ridicare a gradului de conştientizare asupra unei campanii online – #togetherforwomenssafety – în perioada premergătoare Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

Cu acest prilej, reprezentanții ambasadelor au anunțat că se alătură ”Rețelei VIF în condamnarea fermă a tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor”, această cauză devenind și mai importantă în contextul pandemiei.

”Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice cere statelor semnatare să implementeze politici comprehensive și coordonate împotriva acestui tip de violență. Drepturile supraviețuitoarelor trebuie să se regăsească în centrul tuturor măsurilor. Activitatea societății civile trebuie să fie încurajată și susținută”, mai este subliniat în mesaj.

Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției

Printre aceste drepturi se regăsește și egalitatea de șanse, evocată și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care consideră că ”omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității.” 

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană

Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.

Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.

O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.

De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.

În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.

Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.

De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.

Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.

Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:

  • încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
  • eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
  • asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
  • eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
  • eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL13 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă15 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.15 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu16 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.17 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA18 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL1 day ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending