Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune relaxarea restricțiilor privind călătoriile neesențiale către UE și aplicarea unui mecanism de activare a ”frânei de urgență” care să contracareze variantele COVID-19

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat luni statelor membre o propunere de relaxare a actualelor restricții privind călătoriile neesențiale către UE pentru a ține seama de progresele campaniilor de vaccinare și de evoluțiile situației epidemiologice din întreaga lume.

Așadar, Executivul european a propus ca pe teritoriul UE să poată intra din motive neesențiale nu numai toate persoanele care sosesc din țări cu o situație epidemiologică bună, ci și toate persoanele cărora li s-a administrat ultima doză recomandată a unui vaccin autorizat de UE.

Potrivit unui comunicat, această dispoziție ar putea fi extinsă la vaccinurile care au parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență.

În plus, Comisia a propus majorarea, în concordanță cu evoluția situației epidemiologice din UE, a pragului legat de numărul de noi cazuri de COVID-19 utilizat pentru a stabili lista țărilor din care ar trebui să fie permise toate călătoriile. Ca urmare a majorării pragului menționat, Consiliul ar trebui să poată extinde această listă.

În același timp, este necesar să se mențină vigilența, în contextul apariției unor variante ale virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare.

Prin urmare, ca o contrapondere, Comisia propune un nou mecanism de activare a ”frânei de urgență”, care să fie coordonat la nivelul UE și care ar limita riscul ca aceste variante să pătrundă pe teritoriul UE.

Astfel, statele membre vor putea să acționeze rapid și să limiteze temporar la un nivel minim strict necesar călătoriile din țările afectate pe perioada necesară pentru a pune în aplicare măsuri sanitare adecvate.

Călătoriile neesențiale în cazul călătorilor vaccinați

Comisia a propus ca statele membre să elimine restricțiile privind călătoriile neesențiale în cazul persoanelor vaccinate care călătoresc către UE. Această propunere reflectă cele mai recente avize științifice care arată că vaccinarea contribuie în mod considerabil la ruperea lanțului de transmitere.

Statele membre ar trebui să permită intrarea în UE a persoanelor cărora le-a fost administrată, cu cel puțin 14 zile înainte de sosire, ultima doză recomandată a unui vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață în UE.

Statele membre ar putea, de asemenea, să extindă această dispoziție, astfel încât să fie autorizate să intre în UE și persoanele cărora li s-a administrat un vaccin care a parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. 

În plus, dacă statele membre decid să scutească persoanele vaccinate care locuiesc pe teritoriul lor de obligația de a prezenta un test PCR negativ și/sau de obligația a intra în carantină, atunci ar trebui să îi scutească de aceste obligații și pe călătorii vaccinați din țări terțe.

Acest proces ar trebui să fie facilitat de implementarea adeverinței electronice verzi, în conformitate cu normele propuse de Comisie la 17 martie.

În mod concret, călătorii ar trebui să poată demonstra că au fost vaccinați prin prezentarea unei adeverințe electronice verzi emise pe numele lor de autoritățile statelor membre sau a unei alte adeverințe recunoscute ca fiind echivalentă în temeiul unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție.

Până când adeverința electronică verde va fi implementată, statele membre ar trebui să poată să accepte adeverințe din țări terțe în temeiul legislației naționale, ținând seama de capacitatea de a verifica autenticitatea, valabilitatea și integritatea adeverinței și dacă aceasta conține toate datele relevante.

Statele membre ar putea lua în considerare crearea unui portal prin intermediul căruia călătorii să poată solicita recunoașterea unei adeverințe de vaccinare care a fost emisă de o țară terță ca dovadă fiabilă a vaccinării și/sau emiterea unei adeverințe electronice verzi. 

Copiii care sunt excluși de la vaccinare ar trebui să poată călători cu părinții vaccinați dacă au un test PCR negativ pentru COVID-19 efectuat cu maximum 72 de ore înainte de sosire. În aceste cazuri, statele membre ar putea solicita efectuarea unor teste suplimentare după sosire.

Eliminarea totală a restricțiilor privind călătoriile neesențiale din mai multe țări

În prezent, sunt permise călătoriile neesențiale din 7 țări cu o situație epidemiologică bună, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate. Această listă este stabilită de Consiliu pe baza criteriilor epidemiologice prevăzute în recomandarea aflată în vigoare.

Comisia propune modificarea criteriilor pentru a lua în considerare dovezile tot mai numeroase ale impactului pozitiv al campaniilor de vaccinare. Se propune majorarea pragului de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile de la 25 la 100. Această cifră rămâne cu mult sub media actuală a UE, care este de peste 420 de cazuri.

Ca urmare a adaptării pragului, Consiliul ar trebui să poată să extindă lista țărilor din care sunt permise călătoriile neesențiale, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate, cu condiția respectării unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și/sau intrarea în carantină. Ca și în prezent, Consiliul ar trebui să analizeze această listă cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Călătoriile esențiale ar urma să fie autorizate în continuare

Persoanele care călătoresc din motive esențiale, inclusiv, în special, personalul medico-sanitar, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii agricoli sezonieri, personalul din sectorul transporturilor și navigatorii, pasagerii în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative sau care vin să studieze ar trebui să fie autorizate în continuare să intre în UE, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate și indiferent din ce țară sosesc.

Aceeași dispoziție ar urma să se aplice și în cazul cetățenilor UE și al rezidenților pe termen lung în UE, precum și în cazul membrilor de familie ai acestora. Călătoriile de acest tip ar trebui să facă în continuare obiectul unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și intrarea în carantină, în conformitate cu deciziile luate de statele membre.

Activarea ”frânei de urgență” pentru a contracara răspândirea variantelor virusului SARS-CoV-2

În cazul în care situația epidemiologică a unei țări terțe se înrăutățește rapid și, în special, în cazul în care este detectată o variantă a virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare sau interes, un stat membru poate suspenda de urgență și temporar toate călătoriile către UE ale resortisanților țărilor terțe care își au reședința într-o astfel de țară.

Singurele excepții în acest caz ar fi personalul medico-sanitar, personalul din sectorul transporturilor, diplomații, pasagerii aflați în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative, navigatorii și persoanele care au nevoie de protecție internațională sau persoanele care călătoresc din alte motive umanitare.

Acești călători ar trebui să facă obiectul unor măsuri stricte de testare și intrare în carantină, chiar dacă au fost vaccinați.

Atunci când un stat membru aplică astfel de restricții, statele membre reunite în cadrul structurilor Consiliului ar trebui să analizeze situația împreună, în mod coordonat și în strânsă cooperare cu Comisia, și ar trebui să continue să efectueze o astfel de analiză cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Această propunere urmează să fie analizată de Consiliu. O primă discuție este programată la nivel tehnic în cadrul reuniunii Consiliului privind mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care va avea loc la data de 4 mai, urmată de o discuție în cadrul reuniunii reprezentanților permanenți pe lângă UE (Coreper), programată pentru data de 5 mai.

După ce propunerea va fi adoptată de Consiliu, statele membre vor trebui să pună în aplicare măsurile prevăzute în recomandare. Consiliul ar trebui să analizeze lista țărilor terțe exceptate de la aplicarea restricțiilor de călătorie în temeiul criteriilor actualizate și să continue să efectueze o astfel de analiză o dată la 2 săptămâni. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu s-a declarat “recunoscător” Comisiei Europene pentru “sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

“Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Anterior, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

De asemenea, Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii”.

“Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.


Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea au efectuat în această săptămână o vizită la Bruxelles, au avut întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

Published

on

© Florin Cîțu - Twitter

Premierul Florin Cîțu, aflat în vizita sa de lucru la Bruxelles, a avut astăzi o întâlnire cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Cu această ocazie, prim-ministrul România a reiterat importanța infrastructurii de transport pentru relansarea economică a țării noastre post-pandemie.

„O mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu, Adina Vălean, Comisar UE pentru transport. Discuție detaliată despre proiectele de transport prevăzute de PNRR. Infrastructura de transport rămâne o prioritate strategică a RO, cu impact direct asupra relansării economice post-pandemie”, a scris șeful Guvernului pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța10 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE11 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.14 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending