Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune relaxarea restricțiilor privind călătoriile neesențiale către UE și aplicarea unui mecanism de activare a ”frânei de urgență” care să contracareze variantele COVID-19

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat luni statelor membre o propunere de relaxare a actualelor restricții privind călătoriile neesențiale către UE pentru a ține seama de progresele campaniilor de vaccinare și de evoluțiile situației epidemiologice din întreaga lume.

Așadar, Executivul european a propus ca pe teritoriul UE să poată intra din motive neesențiale nu numai toate persoanele care sosesc din țări cu o situație epidemiologică bună, ci și toate persoanele cărora li s-a administrat ultima doză recomandată a unui vaccin autorizat de UE.

Potrivit unui comunicat, această dispoziție ar putea fi extinsă la vaccinurile care au parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență.

În plus, Comisia a propus majorarea, în concordanță cu evoluția situației epidemiologice din UE, a pragului legat de numărul de noi cazuri de COVID-19 utilizat pentru a stabili lista țărilor din care ar trebui să fie permise toate călătoriile. Ca urmare a majorării pragului menționat, Consiliul ar trebui să poată extinde această listă.

În același timp, este necesar să se mențină vigilența, în contextul apariției unor variante ale virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare.

Prin urmare, ca o contrapondere, Comisia propune un nou mecanism de activare a ”frânei de urgență”, care să fie coordonat la nivelul UE și care ar limita riscul ca aceste variante să pătrundă pe teritoriul UE.

Astfel, statele membre vor putea să acționeze rapid și să limiteze temporar la un nivel minim strict necesar călătoriile din țările afectate pe perioada necesară pentru a pune în aplicare măsuri sanitare adecvate.

Călătoriile neesențiale în cazul călătorilor vaccinați

Comisia a propus ca statele membre să elimine restricțiile privind călătoriile neesențiale în cazul persoanelor vaccinate care călătoresc către UE. Această propunere reflectă cele mai recente avize științifice care arată că vaccinarea contribuie în mod considerabil la ruperea lanțului de transmitere.

Statele membre ar trebui să permită intrarea în UE a persoanelor cărora le-a fost administrată, cu cel puțin 14 zile înainte de sosire, ultima doză recomandată a unui vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață în UE.

Statele membre ar putea, de asemenea, să extindă această dispoziție, astfel încât să fie autorizate să intre în UE și persoanele cărora li s-a administrat un vaccin care a parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. 

În plus, dacă statele membre decid să scutească persoanele vaccinate care locuiesc pe teritoriul lor de obligația de a prezenta un test PCR negativ și/sau de obligația a intra în carantină, atunci ar trebui să îi scutească de aceste obligații și pe călătorii vaccinați din țări terțe.

Acest proces ar trebui să fie facilitat de implementarea adeverinței electronice verzi, în conformitate cu normele propuse de Comisie la 17 martie.

În mod concret, călătorii ar trebui să poată demonstra că au fost vaccinați prin prezentarea unei adeverințe electronice verzi emise pe numele lor de autoritățile statelor membre sau a unei alte adeverințe recunoscute ca fiind echivalentă în temeiul unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție.

Până când adeverința electronică verde va fi implementată, statele membre ar trebui să poată să accepte adeverințe din țări terțe în temeiul legislației naționale, ținând seama de capacitatea de a verifica autenticitatea, valabilitatea și integritatea adeverinței și dacă aceasta conține toate datele relevante.

Statele membre ar putea lua în considerare crearea unui portal prin intermediul căruia călătorii să poată solicita recunoașterea unei adeverințe de vaccinare care a fost emisă de o țară terță ca dovadă fiabilă a vaccinării și/sau emiterea unei adeverințe electronice verzi. 

Copiii care sunt excluși de la vaccinare ar trebui să poată călători cu părinții vaccinați dacă au un test PCR negativ pentru COVID-19 efectuat cu maximum 72 de ore înainte de sosire. În aceste cazuri, statele membre ar putea solicita efectuarea unor teste suplimentare după sosire.

Eliminarea totală a restricțiilor privind călătoriile neesențiale din mai multe țări

În prezent, sunt permise călătoriile neesențiale din 7 țări cu o situație epidemiologică bună, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate. Această listă este stabilită de Consiliu pe baza criteriilor epidemiologice prevăzute în recomandarea aflată în vigoare.

Comisia propune modificarea criteriilor pentru a lua în considerare dovezile tot mai numeroase ale impactului pozitiv al campaniilor de vaccinare. Se propune majorarea pragului de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile de la 25 la 100. Această cifră rămâne cu mult sub media actuală a UE, care este de peste 420 de cazuri.

Ca urmare a adaptării pragului, Consiliul ar trebui să poată să extindă lista țărilor din care sunt permise călătoriile neesențiale, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate, cu condiția respectării unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și/sau intrarea în carantină. Ca și în prezent, Consiliul ar trebui să analizeze această listă cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Călătoriile esențiale ar urma să fie autorizate în continuare

Persoanele care călătoresc din motive esențiale, inclusiv, în special, personalul medico-sanitar, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii agricoli sezonieri, personalul din sectorul transporturilor și navigatorii, pasagerii în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative sau care vin să studieze ar trebui să fie autorizate în continuare să intre în UE, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate și indiferent din ce țară sosesc.

Aceeași dispoziție ar urma să se aplice și în cazul cetățenilor UE și al rezidenților pe termen lung în UE, precum și în cazul membrilor de familie ai acestora. Călătoriile de acest tip ar trebui să facă în continuare obiectul unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și intrarea în carantină, în conformitate cu deciziile luate de statele membre.

Activarea ”frânei de urgență” pentru a contracara răspândirea variantelor virusului SARS-CoV-2

În cazul în care situația epidemiologică a unei țări terțe se înrăutățește rapid și, în special, în cazul în care este detectată o variantă a virusului SARS-CoV-2 care suscită îngrijorare sau interes, un stat membru poate suspenda de urgență și temporar toate călătoriile către UE ale resortisanților țărilor terțe care își au reședința într-o astfel de țară.

Singurele excepții în acest caz ar fi personalul medico-sanitar, personalul din sectorul transporturilor, diplomații, pasagerii aflați în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative, navigatorii și persoanele care au nevoie de protecție internațională sau persoanele care călătoresc din alte motive umanitare.

Acești călători ar trebui să facă obiectul unor măsuri stricte de testare și intrare în carantină, chiar dacă au fost vaccinați.

Atunci când un stat membru aplică astfel de restricții, statele membre reunite în cadrul structurilor Consiliului ar trebui să analizeze situația împreună, în mod coordonat și în strânsă cooperare cu Comisia, și ar trebui să continue să efectueze o astfel de analiză cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Această propunere urmează să fie analizată de Consiliu. O primă discuție este programată la nivel tehnic în cadrul reuniunii Consiliului privind mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), care va avea loc la data de 4 mai, urmată de o discuție în cadrul reuniunii reprezentanților permanenți pe lângă UE (Coreper), programată pentru data de 5 mai.

După ce propunerea va fi adoptată de Consiliu, statele membre vor trebui să pună în aplicare măsurile prevăzute în recomandare. Consiliul ar trebui să analizeze lista țărilor terțe exceptate de la aplicarea restricțiilor de călătorie în temeiul criteriilor actualizate și să continue să efectueze o astfel de analiză o dată la 2 săptămâni. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și-a depus oficial PNRR-ul de 6,6 mld. de euro la Bruxelles. Comisia Europeană continuă discuțiile cu Olanda, singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR-ul

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a primit astăzi oficial un plan național de redresare și reziliență (PNRR) din partea Bulgariei. Acest plan prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care Bulgaria intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Prezentarea planului are loc în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile bulgare.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Acesta va juca un rol esențial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei

Bulgaria a solicitat subvenții în valoare totală de 6,6 miliarde EUR în cadrul RRF.

Planul bulgar este structurat în jurul a patru piloni: Bulgaria inovatoare, Bulgaria ecologică, Bulgaria conectată și Bulgaria echitabilă. Planul include măsuri în domenii precum decarbonizarea economiei, educația și competențele, cercetarea și inovarea, industria inteligentă, eficiența energetică, agricultura durabilă, conectivitatea digitală, incluziunea socială și asistența medicală. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a MRR până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte domenii emblematice europene.

În perioada următoare, Comisia va evalua planul Bulgariei pe baza celor unsprezece criterii stabilite în Regulamentul privind MRR și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul dedică cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și cel puțin 20 % tranziției digitale.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență. Ea va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

O decizie din partea Consiliului UE este așteptată în cazul României pe 28 octombrie. 

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite României concentratoare de oxigen și medicamente pentru tratarea numărului mare de pacienți cu COVID-19

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență, Comisia Europeană mobilizează asistență pentru România în vederea tratării numărului mare de pacienți cu COVID-19 din țară, a anunțat vineri, 15 octombrie, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

„UE este alături de România, în timp ce COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare la adresa vieții omenești și pune la grea încercare sistemul de sănătate. Aș dori să mulțumesc Danemarcei, Italiei, Poloniei și Olandei pentru asistența promptă acordată României. România a fost un membru foarte activ al familiei de protecție civilă a UE, ajutând alte țări pe tot parcursul pandemiei. Cele mai recente livrări către România dovedesc că solidaritatea UE funcționează în ambele sensuri”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, UE a furnizat 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Olanda, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia și 5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin acest Mecanism. 

Citiți și

România va primi 250 de concentratoare de oxigen prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19

Ministerul Sănătății a solicitat activarea Mecanismului de protecție civilă al UE pentru achiziționarea a 12.700 de flacoane de Tocilizumab

Menționăm că Ministerul Sănătății (MS) a solicitat în această dimineață Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu anticorpi monoclonali neutralizanți a unui număr de 40.000 bolnavi COVID-19, potrivit unui comunicat

„Există promisiuni de sprijin și din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenția noastră de activare a mecanismului de protecție civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienților noștri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

În contextul actual al valului 4 al pandemiei de COVID-19 este necesară asigurarea accesului bolnavilor COVID-19 cu forme usoare și medii la tratament cu anticorpi monoclonali neutralizanți.

Reamintim că, marți seară a fost primită o donație de 5200 fiole de anticorpi din partea statului italian, ca recunoștință a Regiunii Lombardia pentru ajutorul pe care țara noastră l-a acordat în anul 2020, atunci când a trimis echipe de medici și asistenți medicali care au lucrat în spitale din Brescia și Lecco.

Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19.

De la începutul pandemiei, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a coordonat și cofinanțat livrarea a peste 190 de milioane de echipamente medicale și de protecție personală, a consolidat spitalele cu personal medical suplimentar și a furnizat vaccinuri și alte echipamente esențiale în peste 55 de țări. În plus, UE a instituit o rezervă medicală strategică rescEU și un mecanism de distribuție în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Rezerva permite livrarea rapidă a materialelor medicale găzduite de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat miercuri, 13 octombrie, primul raport privind egalitatea de gen, ce prezintă realizările femeilor și dezavantajele cu care se confruntă acestea în regiunile Uniunii Europene, oferind o imagine exactă a regiunilor din Europa în care femeile au cele mai multe realizări precum și a celor în care acestea se confruntă cu cele mai mari dezavantaje, potrivit unui comunicat

Documentul se bazează pe doi indici special elaborați: „indicele realizărilor în rândul femeilor”(FemAI) și „indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile”(FemDI). Aceștia indică atât regiunile în care femeile au realizări mai multe, cât și zonele în care femeile sunt dezavantajate în comparație cu bărbații și abordează două aspecte specifice și complementare ale egalității de gen.

Astfel, în unele regiuni ale Uniunii Europene, femeile reușesc să se dezvolte, în timp ce în altele sunt reținute.

Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se constată în regiunile din nordul Europei, Finanda înregistrând cel mai mare scor. La polul opus, cel mai mic scor se observă în regiunile Uniunii Europene din sud-est. 

Astfel, se observă că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje, în timp ce femeile din Grecia şi România întâmpină cele mai mari dezavantaje. Cele patru regiuni cu cele mai mici dezavantaje sunt Auvergne, în Franţa, regiunile spaniole La Rioja şi Galicia, şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa.

Mai mult, documentul arată că, în medie, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și sunt mai puțin dezavantajate, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.

În general, regiunile cu un indice mai scăzut de performanță în rândul femeilor au un produs intern brut pe cap de locuitor mai scăzut, în timp ce regiunile cu un nivel mai ridicat de realizări în rândul femeilor se bucură de un nivel mai ridicat de dezvoltare umană. În cele din urmă, calitatea guvernării este mai ridicată în regiunile în care femeile au realizări mai multe.

Rezultatele ediției din 2021 a monitorului arată că cel mai înalt nivel de realizare a femeilor este înregistrat în regiunile nordice, cu cel mai mare scor în regiunea capitalei Helsinki-Uusimaa. La polul opus, cel mai mic scor al indicelui se observă în regiunile Sud-Est din România. Regiunea franceză Auvergne are cel mai mic dezavantaj, în timp ce regiunea greacă Sterea Ellada are cel mai mare dezavantaj.

„Sunt încântată să vă prezint această activitate inovatoare de cartografiere a „plafonului de sticlă” cu care se confruntă femeile la nivel regional în Europa. Raportul demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta femeile să beneficieze de aceleași oportunități ca bărbații. Comisia va continua să depună eforturi susținute în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen”, a transmis comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ13 mins ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO14 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS16 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE16 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE19 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.22 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.24 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu2 days ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending