Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European (ECR), a cărui principala forță politică este partidul premierului italian Giorgia Meloni, a devenit a treia grupare politică ca mărime din legislativul european, devansând grupul liberal Renew Europe, arată cele mai recente proiecții oficiale pe baza migrării politice a eurodeputaților nou aleși și care nu făceau parte anterior din PE.
Aflat în urmă cu câteva zile la 78 de mandate, față de cele 80 de mandate ale Renew Europe, grupul ECR a mai cooptat cinci noi europarlamentari, extinzându-se astfel la 83 de mandate în PE. Cei cinci eurodeputați provin de la formațiunea AUR din România, care a câștigat șase mandate, însă candidatul cap de listă al AUR era deja membru al ECR.
Din cei 83 de membri ai ECR, 24 provin din partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni, iar 20 din Partidul Lege și Justiție din Polonia, aflat la guvernare între 2015-2023 și înlăturat de la putere după victoria lui Donald Tusk în alegerile naționale de anul trecut.
Nu este pentru prima dată când ECR este a treia forță politică din hemiciclu, acest lucru întâmplându-se și în mandatul 2014-2019, când Marea Britanie încă era stat membru al UE, iar eurodeputații conservatori britanici jucau un rol decisiv.
Principala diferență față de acum un deceniu este că alcătuirea unei majorități în Parlamentul European nu mai este posibilă printr-o coaliție a celor două forțe politice dominante pro-europene – PPE de centru-dreapta și S&D de centru-stânga, fiind necesară cooptarea unei a treia forțe politice, așa cum s-a întâmplat în 2019 cu Renew Europe.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 190 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de ECR cu 83 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 22 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate (406 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri) care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
În pofida faptului că între ECR și grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație (ID), care are 58 de mandate, există incompatibilități ideologice, ambele grupări politice însumează 141 de mandate, cu cinci mai multe decât al doilea grup politic din Parlamentul European, social-democrații europeni, fiind o premieră la nivelul legislativului european.
Această evoluție apare la două zile distanță după ce liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord pentru personalitățile care să fie numite în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, cu principalele familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – încercând prin negociatorii lor la nivelul șefilor de stat sau de guvern să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit luni la Bruxelles pentru un prim summit post-electoral pentru a discuta calea de urmat și a pregăti deciziile privind cine va conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. Aceștia au convenit că discuțiile vor continua la summitul de vară al Consiliului European, care va avea loc pe 27-28 iunie la Bruxelles.