Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE evaluează pozitiv planul Kievului privind redresarea și reconstrucția țării. Efectuarea plăților periodice în cadrul Mecanismului pentru Ucraina poate fi demarată

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de implementare prin care a acordat o evaluare pozitivă a ”Planului privind Ucraina”, care prezintă intențiile guvernului Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE în următorii patru ani.

Potrivit unui comunicat, Consiliul a considerat, în special, că, datorită acestui plan, Ucraina îndeplinește condiția prealabilă pentru acordarea sprijinului în cadrul Facilității pentru Ucraina (până la 50 de miliarde de euro) și că acum se poate începe efectuarea plăților regulate.

”A fost făcut un pas important pentru a oferi sprijinul financiar atât de necesar, regulat și previzibil pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în următorii patru ani. UE și-a confirmat încă o dată angajamentul față de stabilitatea și creșterea economică a Ucrainei”, a subliniat Vincent van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

Plățile către Ucraina vor fi plătite de UE sub rezerva punerii în aplicare a reformei și a investițiilor convenite sub forma măsurilor calitative și cantitative prevăzute în anexa la decizia de punere în aplicare a Consiliului. Reformele și investițiile prevăzute au un potențial semnificativ de creștere economică, de susținere a stabilității macroeconomice, de îmbunătățire a situației fiscale și de sprijinire a integrării ulterioare a Ucrainei în UE.

Decizia de astăzi oferă detalii suplimentare cu privire la modalitățile și calendarul de punere în aplicare, inclusiv calendarul prevăzut pentru plata sprijinului și calendarul de plată al acestuia. Ultimele etape calitative și cantitative urmează să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

În plus, sprijinul financiar în cadrul ”Planului privind Ucraina” va fi pus la dispoziție cu condiția ca Ucraina să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidist și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului. Sprijinul financiar depinde, de asemenea, de consolidarea statului de drept, de menținerea independenței sistemului judiciar, de consolidarea reformei administrației publice și de combaterea corupției – în special a corupției la nivel înalt – și a spălării de bani.

Decizia va permite Comisiei să deburseze până la 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare până la începerea plăților regulate legate de punerea în aplicare a indicatorilor de reformă și de investiții în cadrul Planului privind Ucraina.


Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare sigură de până la 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027. Din această sumă, până la 32 de miliarde de euro din Facilitatea pentru Ucraina sunt alocate, cu titlu indicativ, pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în ”Planul privind Ucraina”, plățile fiind condiționate de realizarea indicatorilor identificați. De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare tranzitorie, după îndeplinirea condițiilor de politică convenite.

În ”Planul privind Ucraina”, prezentat la 20 martie 2024, Ucraina și-a prezentat viziunea privind reconstrucția, modernizarea și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE. Planul pune accentul pe reformele structurale și pe investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere. Planul abordează îmbunătățirea administrației publice, punând accentul pe buna guvernanță, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției și a fraudei.

În evaluarea sa din data de 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că ”Planul privind Ucraina” îndeplinește criteriile stabilite prin Regulamentul privind mecanismul pentru Ucraina. Potrivit Comisiei, ”Planul privind Ucraina” constituie un răspuns bine orientat și echilibrat la obiectivele Facilității pentru Ucraina, abordează provocările legate de calea de aderare a Ucrainei și răspunde nevoilor de reconstrucție și modernizare.

În evaluarea sa pozitivă a planului, Comisia a prezentat o analiză aprofundată și extinsă care acoperă impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, perspectivele macroeconomice ale țării și provocările legate de redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, inclusiv nevoia de finanțare externă, creșterea forței de muncă, capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele, precum și transparența și responsabilitatea în toate etapele.

În cazul în care toate reformele și investițiile propuse sunt puse în aplicare în totalitate, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

UE invită Elveția să participe la proiectul PESCO „Mobilitate Militară”, care vizează simplificarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier

Published

on

© European External Action Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni o decizie prin care se confirmă că participarea Elveţiei la proiectul PESCO „Mobilitate militară” îndeplineşte condiţiile generale stabilite în Decizia (PESC) 2020/1639 din noiembrie 2020 şi va aduce o valoare adăugată substanţială proiectului. 

Potrivit comunicatului oficial, decizia de luni autorizează Ţările de Jos, în calitate de coordonator al proiectului, să invite oficial Elveţia să se alăture proiectului PESCO, ca răspuns la solicitarea Elveţiei din septembrie 2024. Odată ce Elveția va încheia un acord administrativ cu proiectul, va deveni membru oficial.

Proiectul PESCO „Mobilitate militară” vizează simplificarea și standardizarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier. Acesta permite deplasarea rapidă a personalului și a mijloacelor militare în întreaga UE, fie pe cale rutieră, feroviară, maritimă sau aeriană.

Canada, Norvegia şi Statele Unite ale Americii au fost invitate să se alăture proiectului în 2021, iar, în 2022, Marea Britanie a fost invitată să se alăture.

Lansată în decembrie 2017, PESCO reprezintă o schimbare radicală în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE. Aceasta oferă un cadru destinat statelor membre care doresc și sunt capabile, pentru a dezvolta în comun capabilități de apărare, a coordona investiții, a spori gradul de pregătire operațională, interoperabilitatea și reziliența forțelor lor armate și a colabora în cadrul unor proiecte.

Până în prezent, 26 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO și sunt în curs de elaborare 66 de proiecte de colaborare în diferite domenii: formare, domeniile terestru, maritim, aerian și cibernetic, precum și facilitatorii strategici și multiplicatorii de forțe.

La 5 noiembrie 2020, Consiliul a stabilit condițiile generale în care țările din afara UE ar putea fi, în mod excepțional, invitate să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai solidă și mai ambițioasă în domeniul apărării cu partenerii în cadrul UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește cu încă un an măsurile restrictive împotriva celor care sprijină sau facilitează acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian

Published

on

© UN Photo/Eskinder Debebe

Consiliul UE a decis luni să prelungească cu un an, până la 20 ianuarie 2026, măsurile restrictive existente împotriva celor care sprijină, facilitează sau permit acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), informează comunicatul oficial

Toate persoanele și entitățile identificate anterior ca fiind responsabile de participarea la finanțarea Hamas și PIJ sau de facilitarea acțiunilor lor violente vor rămâne pe listă. În total, 12 persoane și trei entități sunt sancționate în temeiul acestui cadru de măsuri restrictive.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor. Furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea este, de asemenea, interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.

La 7 octombrie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a emis o declarație în numele Uniunii Europene cu privire la atacurile împotriva Israelului, condamnând în termenii cei mai fermi atacurile multiple și fără diferențieri comise de Hamas în Israel și deplângând profund pierderile de vieți omenești.

UE și-a reafirmat angajamentul ferm față de o pace durabilă și trainică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, în care Statul Israel și un stat Palestina independent, democratic, contiguu, suveran și viabil coexistă în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii internaționali în direcția relansării unui proces politic în acest scop.

Atacurile din 7 octombrie 2023 au fost declanșate de mișcarea islamistă Hamas, care a lansat o ofensivă majoră împotriva Israelului. În cadrul acestei acțiuni coordonate, militanții Hamas au traversat granița dintre Fâșia Gaza și Israel, atacând civili și soldați israelieni. Peste 1.200 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Aceste atacuri au generat o escaladare masivă a conflictului în regiune, declanșând represalii dure din partea Israelului, care a inițiat bombardamente asupra Fâșiei Gaza și o ofensivă militară extinsă care a ajuns până în Liban. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

Published

on

© European Union 2025

Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui, a avertizat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, cu ocazia unui discurs susținut la Varșovia pentru a lansa președinția semestrială a Poloniei la Consiliului Uniunii Europene, afirmând că “suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”.

În timpul ceremoniei de deschidere a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene la care a participat și președintele Consiliului European Antonio Costa, Donald Tusk a subliniat că întărirea securității, competitivității și inovării Europei sunt principalele priorități ale președinției poloneze pentru următoarele șase luni.

 

Tusk, care a fost prim-ministru al Poloniei și la precedenta președinție rotativă a Consiliului din 2011, a declarat că pe 21 ianuarie se va adresa Parlamentului European pentru a “vorbi despre intențiile ambițioase ale Uniunii Europene, ale întregii Europe și ale președinției poloneze pentru aceste șase luni foarte dificile”.

“Anul acesta se împlinesc exact 1.000 de ani de la acel moment istoric în care Polonia a devenit un regat, un regat european, când un conducător polonez a preluat coroana”, a spus Tusk.

După cum a subliniat el, o mie de ani de la încoronarea lui Bolesław cel Viteaz, sunt “o mie de ani de experiențe schimbătoare”.

“Europa a experimentat, de asemenea, eșecurile sale, națiunile europene din ultima mie de ani și Uniunea Europeană, pe care o vom conduce în următoarele șase luni, are suficiente experiențe negative pentru a fi înțeleaptă după ce daunele au fost făcute”, a spus Tusk.

Prim-ministrul a declarat că “președinția poloneză trebuie să folosească înțelepciunea și experiența noastră națională”. De asemenea, el a subliniat cât de importante sunt securitatea, competitivitatea, inovarea, imaginația, curajul și buna conducere pentru Europa și patria noastră.

Toate acestea sunt surse ale forței noastre. Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui. Dacă Europa își redescoperă sursele puterii sale, ea va fi din nou ceea cu ce am fost mândri timp de secole, și atât de des în ultimii ani”, a remarcat Tusk, fost președinte al Consiliului European în perioada 2014-2019.

“Și totuși, astăzi există forțe care ar dori să pună aceste motive de mândrie, aceste surse de forță, sub un mare semn de întrebare”, a notat Tusk.

Șeful guvernului de la Varșovia a subliniat că “Europa este norocoasă”.

Europa este norocoasă că, în acest moment dificil din istorie, Polonia este cea care va îndeplini misiunea președinției. În Polonia, știm bine cum să găsim putere, credință și speranță. Știm cum să redescoperim sensul libertății și să înțelegem ce este cu adevărat Europa pentru noi toți. Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității. Securitate, Europa!“, a conchis Donald Tusk.

 

Citiți și Un Donald pentru un Donald: După “cavalerul singuratic” Orban, Polonia lui Tusk preia președinția Consiliului UE, pivotând între noua administrație Trump și propriile alegeri prezidențiale

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EDITORIALE6 minutes ago

Iulian Chifu: 10 riscuri, 10 conflicte și 5 adnotări complementare pentru 2025

ROMÂNIA16 hours ago

Care sunt principalele realizări ale României în 2024 și care sunt domeniile în care țara noastră are potențialul de a se dezvolta (clasament al asociației ”Cred în România”)

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Maia Sandu avertizează: După criza umanitară provocată pe malul stâng, Kremlinul speră la o criză politică pe malul drept 

SUA17 hours ago

Cu câteva zile înainte de a-i preda ștafeta lui Trump, Joe Biden a semnat un ordin pentru construirea infrastructurii AI: Nu vom permite să fim depășiți când vine vorba de tehnologia care va defini viitorul

EVENIMENTE17 hours ago

Comisarul european Roxana Mînzatu, în dialog cu tinerii din Varșovia (20 ianuarie). Dezinformarea în lumea digitală, tema dezbaterii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Dan Motreanu va aborda în PE implementarea Mecanismului de stimulare a talentelor: Regiunea Nord-Vest din România va primi sprijin pentru atenuarea schimbărilor demografice

ROMÂNIA DIGITALĂ18 hours ago

ICI București devine partener activ în inițiativa AI Factories: România va juca un rol strategic în inovația tehnologică europeană

NATO18 hours ago

”Santinela Baltică”. NATO își intensifică activitatea în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura critică în fața atacurilor hibride

SUA18 hours ago

Ministrul român de externe, alături de secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa: O relație transatlantică puternică, vitală pentru România

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Maia Sandu a discutat cu James O’Brien, oficial al Departamentului de Stat al SUA, despre securitatea energetică și consolidarea democrației în R. Moldova

SUA24 hours ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL1 week ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.2 weeks ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE2 weeks ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

Trending