Peisajul economic al României în primăvara anului 2024 prezintă un mix de oportunități și provocări. În timp ce națiunea anticipează o expansiune treptată a activității sale economice, acest lucru se întâmplă pe fondul unor riscuri geopolitice sporite, arată cele mai recente previziuni macroeconomice ale CE pentru România.
Creștere constantă pe fondul presiunilor externe
Creșterea reală a PIB-ului României este preconizată să depășească 3% în următorii ani (3,3% în 2024 și 3,1% în 2025), determinată în principal de o creștere puternică a consumului privat, susținută de creșterea veniturilor reale disponibile. În ciuda acestor perspective optimiste, se anticipează că cererea externă din partea principalilor parteneri comerciali din UE va rămâne la un nivel scăzut, ceea ce reprezintă o provocare pentru sectoarele axate pe exporturi. Cu toate acestea, se preconizează că reziliența cererii interne, alimentată de investițiile publice solide și de condițiile financiare favorabile, va compensa unele dintre aceste presiuni externe.
Citiți și INS: PIB-ul României a crescut cu 0,5% în primele trei luni ale anului
Consumul privat: un pilon de rezistență
Coloana vertebrală a redresării economice a României constă în puterea consumului privat. Factori precum pensiile mai mari, salariile crescute din sectorul public și condițiile financiare mai favorabile au contribuit la o creștere semnificativă a cheltuielilor de consum. Este probabil ca această tendință să persiste pe tot parcursul anului 2024, susținută de ratele mai scăzute ale inflației (5.9%) și de creșterea susținută a veniturilor reale disponibile. În plus, se preconizează că investițiile în infrastructura publică finanțate de UE vor injecta un impuls suplimentar în cererea internă, deși cu un decalaj notabil în ceea ce privește construcțiile rezidențiale și creșterea formării de capital fix.
Dinamica pieței forței de muncă
Deși piața forței de muncă rămâne tensionată, apar semne de relaxare treptată. După un declin al ocupării forței de muncă în 2023, prognoza sugerează o revenire la o creștere pozitivă a ocupării forței de muncă în anii următori, însoțită de o scădere marginală a ratei șomajului la aproximativ 5,5%. Se anticipează că salariile nominale, în special în sectorul public, vor înregistra o creștere robustă în 2024, înainte de a se atenua în 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale susținute ar putea exercita o presiune ascendentă asupra prețurilor, contribuind la un proces dezinflaționist de durată (de la 5,9% în 2024 la 4% în 2025).
Provocări fiscale și deficit public
România se confruntă cu provocări fiscale semnificative, deficitul public general fiind proiectat să urce la aproximativ 7% din PIB atât în 2024, cât și în 2025. Această creștere este determinată în principal de cheltuielile publice expansive, în special în domenii precum salariile din sectorul public, pensiile și dezvoltarea infrastructurii. Deși sunt în curs de desfășurare eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor și de creștere a veniturilor, riscurile unor deficite mai mari se profilează, exacerbate de eventualele cheltuieli preelectorale din 2024. În plus, se anticipează că ponderea datoriei publice în PIB va crește constant, ajungând la 54% până în 2025, ceea ce subliniază importanța unei gestionări fiscale prudente în anii următori.
Citiți și
Pe măsură ce România își trasează cursul prin incertitudinile peisajului economic global, reziliența și adaptabilitatea vor fi primordiale. Deși persistă provocări, în special în domeniul dinamicii comerțului exterior și al sustenabilității fiscale, fundamentele economice de bază ale țării rămân solide. Prin încurajarea unui mediu favorabil investițiilor, prin creșterea productivității și prin aplicarea unor politici fiscale prudente, România își poate valorifica punctele forte inerente pentru a traversa cu încredere terenul economic în evoluție.
