Acasă ROMÂNIA Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea...

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

684

Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră reprezintă un obiectiv esențial pentru creșterea rezilienței regionale, având relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei, a subliniat miercuri prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Acesta a participat la deschiderea evenimentului ”DP WORLD-20 de ani de eficiență și inovație în România” și la operaționalizarea noii investiții de infrastructură portuară în cadrul Companiei Naționale Administrația Portului Maritim Constanța.

”Mă bucur să mă aflu astăzi, alături de dumneavoastră, pentru a inaugura una dintre cele mai importante investiții din portul Constanța. Aceste noi terminale vor genera un plus anual de un milion de tone de marfă. Asta înseamnă miliarde în plus care vor alimenta conturile companiilor ce operează aici, venituri care vor stimula creșterea economică a României. Acest eveniment marchează și cei 20 de ani de prezență a companiei emirateze DP World în România. Este un moment special de bilanț, dar și o ocazie de a privi spre viitor. Sunt convins că noile proiecte vor aduce beneficii de substanță economiilor noastre și vor facilita inter-conectivitatea la nivel european și internațional”, a punctat premierul, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Marcel Ciolacu și-a exprimat aprecierea față de activitatea DP World în România, tradusă în cei 20 de ani prin ”proiecte majore cu efecte de multiplicare în economie și care au creat numeroase locuri de muncă”.

”Sunt 20 de ani și investiții de peste 200 de milioane de euro care au adăugat o nouă dimensiune pieței noastre de logistică. Practic, ați dat startul apariției în România a unor facilități moderne și a aparaturii de ultimă generație. Realizarea acestor terminale de către DP World răspunde și unei nevoi strategice a României, mai ales în actualul context de securitate. Este vorba de necesitatea dezvoltării durabile a capacității de transport de mărfuri și a conectării industriei și agriculturii românești la piețele internaționale”, a mai spus prim-ministrul. 

Acesta și-a exprimat convingerea că ”operaționalizarea terminalului RO-RO va consolida valoarea strategică a Portului Constanța și va susține creșterea exporturilor românești”.

”Prezența DP World în România se suprapune și interesului de a dezvolta relația bilaterală dintre România și Emiratele Arabe Unite. Investiția inaugurată azi este un prim efect concret al discuțiilor purtate  cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o recent la Abu Dhabi și o dovadă în plus a potențialului nostru major de dezvoltare economică”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Citiți și: Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

România își dorește un rol activ în reconstrucția Ucrainei și racordarea R. Moldova la acest efort, subliniază Marcel Ciolacu în întâlnirea cu reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei

Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic

Potrivit celui mai recent raport al Guvernul Ucrainei, Grupului Băncii Mondiale, Comisiei Europene și Organizației Națiunilor Unite, până la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucției și redresării în Ucraina este de 486 de miliarde de dolari (452,8 miliarde de euro) în următorul deceniu.

Cele mai mari nevoi de redresare și reconstrucție estimate se referă la locuințe (17% din total), urmate de transporturi (15%), comerț și industrie

(14%), agricultură (12%), energie (10%), protecție socială și mijloace de trai (9%) și gestionarea riscurilor de explozie (7%). În toate sectoarele, costul de îndepărtare și gestionare a molozului (și de demolare acolo unde este necesar) a atins aproape 11 miliarde de dolari (10,2 miliarde de euro).

Pe 11-12 iunie Germania ar urma să organizeze o Conferință privind reconstrucția Ucrainei, eveniment la care a fost invitat și premierul Marcel Ciolacu. 

Între timp, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de implementare prin care a acordat o evaluare pozitivă a ”Planului privind Ucraina”, care prezintă intențiile guvernului Ucrainei în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului de aderare la UE în următorii patru ani.

Planul pune accentul pe reformele structurale și pe investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de creștere. Planul abordează îmbunătățirea administrației publice, punând accentul pe buna guvernanță, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției și a fraudei.

În evaluarea sa din data de 15 aprilie 2024, Comisia a confirmat că ”Planul privind Ucraina” îndeplinește criteriile stabilite prin Regulamentul privind mecanismul pentru Ucraina. Potrivit Comisiei, ”Planul privind Ucraina” constituie un răspuns bine orientat și echilibrat la obiectivele Facilității pentru Ucraina, abordează provocările legate de calea de aderare a Ucrainei și răspunde nevoilor de reconstrucție și modernizare.

În evaluarea sa pozitivă a planului, Comisia a prezentat o analiză aprofundată și extinsă care acoperă impactul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, perspectivele macroeconomice ale țării și provocările legate de redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, inclusiv nevoia de finanțare externă, creșterea forței de muncă, capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele, precum și transparența și responsabilitatea în toate etapele.

În cazul în care toate reformele și investițiile propuse sunt puse în aplicare în totalitate, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea duce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.