Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a reprezentat România miercuri, 21 mai 2025, la cea de-a treia reuniune ministerială Uniunea Europeană – Uniunea Africană, desfășurată la Bruxelles. Evenimentul a reunit miniștri din statele membre ale UE și UA, comisari europeni și africani, și a fost co-prezidat de Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, și de ministrul de externe al Angolei, Tete Antonio, țara care deține în prezent președinția Uniunii Africane.

Participanții au analizat progresele înregistrate de la precedentul summit UE-UA din 2022, cu accent pe cooperarea în domenii-cheie precum pacea și securitatea, multilateralismul, economia, investițiile și schimburile interumane.

În cadrul intervenției sale, Emil Hurezeanu a prezentat experiența României în tranziția către democrație și economie de piață, oferind partenerilor africani disponibilitatea de a împărtăși lecțiile învățate. Ministrul a subliniat că transparența instituțională, combaterea corupției și stabilitatea politică reprezintă obiective comune ale Europei și Africii, esențiale pentru o dezvoltare sustenabilă și coeziune socială.

În marja reuniunii, Emil Hurezeanu a avut întrevederi bilaterale cu miniștrii de externe ai Mauritaniei, Mohamed Salem Ould Merzoug, și Tunisiei, Mohamed Ali Nafti. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea relațiilor bilaterale, în special în ceea ce privește comerțul, securitatea alimentară, agricultura, tehnologia informației, securitatea cibernetică, educația și formarea profesională.

Ministrul român a prezentat stadiul implementării Strategiei „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare și educație”, evidențiind proiectele de cooperare dezvoltate de România în mai multe state africane. Omologii africani au exprimat aprecierea pentru colaborarea cu România, evocând relațiile istorice și contribuția educațională a țării noastre, inclusiv prin foștii studenți africani care au studiat în universitățile românești. De asemenea, au mulțumit pentru proiectele de impact, precum dotarea cu laboratoare IT a unor instituții de învățământ din Africa.

ICI București a participat la conferința de deschidere a evenimentului „Bucharest Leaders’ Summit: The Path to 5.0. From Vision To Reality”, organizat în perioada 21 mai – 16 iunie 2025 de Grupul de Presa MediaUno, Asociația MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de Statistică, în cadrul celei de-a XXIX-a ediții a proiectului național „Împreună protejăm România”.

Deschiderea oficială a Summit-ului a avut loc miercuri, 21 mai 2025, la Palatul Victoria, reunind decidenți, experți și lideri de opinie din țară și din străinătate într-un dialog constructiv despre viitorul durabil și digital al României.

Participarea ICI București reflectă angajamentul institutului de a susține o societate inteligentă și rezilientă, conectată la transformările tehnologice profunde și la imperativele dezvoltării sustenabile. Prin expertiza sa în digitalizare, guvernanță electronică, securitate cibernetică și cercetare aplicată, ICI București contribuie la conturarea unor politici publice moderne și a unor soluții inovatoare care sprijină obiectivele de dezvoltare durabilă la nivel național și internațional.

Summit-ul va include o serie de conferințe tematice dedicate unor domenii cheie precum securitatea națională, digitalizarea, educația, sănătatea, energia, agricultura durabilă, transportul, demografia, egalitatea de gen, industria și relațiile internaționale – toate analizate prin prisma unei viziuni integrate și sustenabile pentru România de mâine.

ICI București își reafirmă deschiderea către colaborare, oferind soluții digitale scalabile și securizate care pot contribui concret la obiectivele de modernizare instituțională și de dezvoltare economică sustenabilă.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că, în ceea ce privește Politica de Coeziune – un instrument aflat în deplin control al MIPE – riscul de dezangajare a fondurilor europene pe anul în curs a fost eliminat complet în doar cinci luni.

Marcel Boloș a prezentat, într-o postare pe Facebook, stadiul actual al absorbției fondurilor europene în 2025, subliniind progresele realizate în ultimele luni.

„Pe PNRR știți situația, este un mecanism prin care Ministerul Invesițiilor și Proiectelor Europene nu dispune de pârghiile de gestionare a fondurilor alocate ministerelor de linie. Aici, în mandatul precedent am reușit transmiterea și plata a două cereri de plată aferente PNRR, iar în decembrie am găsit un PNRR cu o cerere de plată 3 blocată, pe care am reușit să o deblocăm parțial și să aducem 1,3 miliarde euro în țară, pentru finanțarea deficitului bugetar și a proiectelor aferente PNRR”, a transmis ministrul.

Totodată, ministrul a anunțat că România a reușit să ajungă într-o fază „foarte avansată” a procesului de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență, etapă esențială pentru transmiterea cererii de 4.

„În ceea ce privește Politica de Coeziune, instrument aflat în deplin control al MIPE, putem clarifica situația într-o singură frază: în doar 5 luni, am redus la 0 riscul de decommitere (de a pierde bani) pe anul acesta. Coincidența face că exact în aceste zile am avut, ca în fiecare lună, analiza completă a stadiului absorbției – o discuție în care urmăresc personal toți indicatorii: câte apeluri am lansat, câte contracte am semnat cu beneficiarii, câți au ajuns efectiv la beneficiari și câți pot fi deja ceruți spre rambursare de la Comisia Europeană”, a adăugat Marcel Boloș.

Mai mult, Boloș a anunțat că România urmează să primească, luna viitoare, încă 1,8 miliarde de euro de la Comisia Europeană. În plus, cererile de plată estimate să fie trimise în 2025 se ridică la 4,4 miliarde euro.

„Sunt multe cifre de prezentat. În spate este o muncă asiduă, de la momentul lansării unui apel, depunere, evaluare, contractare și până la finalizarea proiectului. Voi reveni într-o postare separată cu stadiul pe larg în ceea ce privește Politica de Coeziune 2021-2027”, a subliniat ministrul.

Referitor la execuția bugetară, unde în spațiul public au fost vehiculate „cifre lipsite de acuratețe”, ministrul Marcel Boloș a prezentat situația reală: