„Europa a intrat într-o etapă în care nu își mai permite să amâne deciziile, iar ambițiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate”, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la finalul reuniunii miniștrilor finanțelor din UE de la Dublin, subliniind că aceasta este principala concluzie a discuțiilor din ultimele două zile.
„Vorbim despre inteligență artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie și geopolitică. În realitate, toate aceste discuții ajung în același punct: cum finanțăm creșterea și cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, a scris Alexandru Nazare, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În cadrul reuniunii ECOFIN, ministrul Finanțelor a discutat cu Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, Nadia Calviño, președintele BEI, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, precum și cu miniștrii de Finanțe ai statelor membre UE despre necesitatea ca Europa să investească mai mult, să mobilizeze mai eficient capitalul privat și să își recapete avantajul în materie de productivitate.
„Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României și despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în același timp investițiile și capacitatea economiei de a reveni pe creștere. Comisia susține continuarea unei politici fiscale prudente și respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecția într-un mod credibil și sustenabil”, a spus Nazare.
Potrivit lui ministrului, Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivității europene, subliniind nevoia unei piețe unice mai profunde, a orientării capitalului către investiții productive, precum și a unei tehnologii și energii mai competitive și a unor competențe mai bune.
„Iar discuția deschisă de Kristalina Georgieva despre inteligența artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială: AI poate crește productivitatea, dar va schimba piața muncii, administrația, cererea de energie și chiar raporturile de putere dintre economii”, a adăugat el.
Alexandru Nazare a precizat că, pentru România, aceste discuții au o semnificație foarte concretă.
„Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergență ireversibilă. România crește mai încet în ultimii ani și tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanțării și să facem investițiile din România mai atractive”, a spus ministrul.
Nazare a explicat că aceasta este și logica consolidării fiscale pe care România a început-o, subliniind că reducerea deficitului nu este urmărită doar pentru atingerea unei ținte la nivel european, ci pentru a evita ca împrumuturile excesive ale statului să consume capitalul necesar companiilor, să majoreze costurile de finanțare și să crească vulnerabilitatea economiei într-un context internațional tot mai instabil.
„Deficit mai mic, credibilitate mai mare și costuri de finanțare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească. Mesajul pe care l-am susținut este că România nu poate alege între consolidare și creștere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente și să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în același timp să protejăm investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării”, a continuat ministrul.
Totodată, Alexandru Nazare a subliniat că, în grupul în care România a discutat impactul inteligenței artificiale asupra energiei, miza este mai mare decât simplul consum suplimentar de electricitate al centrelor de date, întrebarea fiind dacă Europa poate asigura suficientă energie sigură și competitivă pentru noua economie și dacă România își poate transforma avantajele energetice într-un avantaj economic.
„Energie mai multă, rețele mai bune și interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiții și exporturi. Înseamnă, în final, și o ofertă internă mai mare și o contribuție la reducerea deficitului extern”, a spus el.
În ceea ce privește administrarea statului, Nazare a arătat că tehnologia și inteligența artificială ar trebui să ducă la servicii publice mai rapide și la o administrație mai productivă, dar și să ofere instrumente mai eficiente pentru combaterea evaziunii, fără să genereze un nou strat de birocrație digitală.
„În domeniul fiscal, parcursul nostru către OCDE ne-a obligat deja să facem schimbări, iar beneficiul trebuie să fie un ANAF mai digital, mai bine integrat și mai orientat către risc, nu o povară administrativă suplimentară pentru contribuabilul corect. În final, discuțiile de la Dublin din aceste zile evidențiază o direcție clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine. Nu putem controla geopolitica, prețul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligența artificială. Putem însă controla finanțele publice şi cum construim mediul în care investește capitalul românesc”, a detaliat ministrul.
Nazare a pledat, de asemenea, pentru depășirea „logicii costului electoral permanent”, susținând că responsabilitatea începe cu cei care dețin funcții de răspundere în stat, dar nu se limitează la aceștia.
„De la ministru și până la orice funcționar public, statul trebuie să lucreze pentru cetățean și fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în același timp, mai multă performanță statului”, a punctat acesta.
În finalul mesajului său, Alexandru Nazare a subliniat că România nu trebuie să se concentreze doar pe depășirea următorului buget sau a următoarei crize, ci are nevoie de o direcție clară pentru următorul deceniu.
„Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat și folosim investițiile pentru a ne crește capacitatea de producție, România poate continua convergența și își poate consolida rolul economic în regiune. Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, a conchis ministrul.
