U.E.
Ucraina are nevoie de aproape 453 de miliarde de euro pentru reconstrucție și redresare în următorul deceniu, relevă cea mai recentă evaluare realizată de UE, Banca Mondială, ONU și Kiev
Published
3 months agoon
By
Teodora IonGuvernul Ucrainei, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite, estimează în prezent că, la 31 decembrie 2023, costul total al reconstrucției și redresării în Ucraina este de 486 de miliarde de dolari (452,8 miliarde de euro) în următorul deceniu, în creștere față de 411 miliarde de dolari (383 miliarde de euro), estimat cu un an în urmă.
Potrivit unui comunicat al executivului european, doar pentru 2024, autoritățile ucrainene estimează că țara va avea nevoie de aproximativ 15 miliarde de dolari (14 miliarde de euro) pentru prioritățile imediate de reconstrucție și de redresare, atât la nivel național, cât și la nivel local, punând un accent deosebit pe sprijinirea și mobilizarea sectorului privat, alături de refacerea locuințelor, a infrastructurii și serviciilor de bază, a energiei și a transporturilor.
În document este subliniat faptul că, în timp ce aproximativ 5,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) din această finanțare au fost asigurate, atât de la partenerii internaționali, cât și din resursele proprii ale Ucrainei, aproximativ 9,5 miliarde de dolari (8,9 miliarde de euro) sunt în prezent nefinanțate.
”Războiul de agresiune al Rusiei continuă să aibă consecințe profunde asupra Ucrainei. UE va continua să joace un rol-cheie în abordarea provocărilor pe termen scurt și mediu identificate în raportul de astăzi. Prin punerea la dispoziție a informațiilor actualizate, raportul contribuie la focalizarea în continuare a efortului de redresare, reconstrucție și modernizare prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina și al Planului pentru Ucraina”, a transmis Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere.
Raportul, care acoperă pagubele suferite pe o perioadă de aproape doi ani, de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, până la 31 decembrie 2023, constată că pagubele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 152 de miliarde de dolari (141,6 miliarde de euro), cele mai afectate sectoare fiind locuințele, transporturile, comerțul și industria, energia și agricultura.
Pagubele sunt concentrate în regiunile Donețk, Harkov, Luhansk, Zaporojie, Herson și Kyiv, care sunt aceleași regiuni care au suferit cele mai mari pagube, așa cum s-a raportat în evaluarea anterioară.
În întreaga țară, 10% din fondul locativ a fost avariat sau distrus, ceea ce a prelungit strămutarea ucrainenilor din comunitățile lor. Distrugerea barajului Harkov și a hidrocentralei în iunie 2023 a avut ca rezultat un impact negativ semnificativ asupra mediului și a agriculturii și a exacerbat provocările cu care se confruntă deja persoanele care se luptă pentru a avea acces la locuințe, apă, alimente, servicii de sănătate.
Documentul enumeră nevoile critice de investiții pentru redresare pe termen scurt și reconstrucție pe termen mediu. Acolo unde este posibil, evaluarea ia în considerare și exclude nevoile care au fost deja satisfăcute prin intermediul bugetului de stat și al sprijinului oferit de parteneri și de comunitatea internațională.
Raportul evidențiază, de asemenea, nevoia continuă de reforme și politici care să catalizeze implicarea sectorului privat și să asigure o redresare incluzivă și ecologică, precum și integrarea planificării proiectelor în procesul de planificare bugetară pe termen mediu.
Constatările raportului RDNA3 completează prioritățile prevăzute în agenda de reformă și de investiții a Planului pentru Ucraina, care va stabili cadrul de punere în aplicare a plăților efectuate de UE în cadrul Facilității pentru Ucraina pentru următorii patru ani. Pe măsură ce Ucraina se pregătește pentru procesul de aderare la UE, aceste reforme și investiții sprijină principiile ”reconstruirii mai bune” și capacitatea instituțională a autorităților naționale și subnaționale.
De la ultima evaluare, guvernul Ucrainei, cu sprijinul partenerilor săi, a răspuns unora dintre cele mai urgente nevoi.
De exemplu, în sectorul locuințelor, conform datelor Guvernului Ucrainei, în 2023, 1 miliard de dolari (931,7 milioane de euro), a fost deblocat pentru redresarea sectorului locuințelor, cea mai mare parte fiind dedicată reparării și reconstrucției clădirilor avariate.
În sectorul transporturilor, au fost efectuate reparații de urgență pe mai mult de 2.000 km de autostrăzi, autostrăzi și alte drumuri naționale.
În sectorul educației, autoritățile locale au reconstruit aproximativ 500 de instituții de învățământ, iar din ianuarie 2023, ponderea instituțiilor de învățământ cu adăposturi antiatomice a crescut de la 68% la 80%.
Cele mai mari nevoi de redresare și reconstrucție estimate se referă la locuințe (17% din total), urmate de transporturi (15%), comerț și industrie (14%), agricultură (12%), energie (10%), protecție socială și mijloace de trai (9%) și gestionarea riscurilor de explozie (7%). În toate sectoarele, costul de îndepărtare și gestionare a molozului (și de demolare acolo unde este necesar) a atins aproape 11 miliarde de dolari (10,2 miliarde de euro).
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
Published
5 hours agoon
May 18, 2024By
Teodora IonComisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.
”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.
Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.
De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.
”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană.
Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.
În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.
U.E.
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Published
6 hours agoon
May 18, 2024By
Teodora IonPolonia va investi peste 2 miliarde de euro în securizarea și întărirea frontierei sale estice, care este, în egală măsură, frontiera Uniunii Europene, în fața unor potențiali inamici, a anunțat duminică prim-ministrul Donald Tusk, conform AFP, citat de Agerpres.
”Am luat decizia de a investi 10 miliarde de zloţi”, adică circa 2,34 de miliarde de euro, ”în securitatea noastră şi mai ales în securizarea frontierei noastre estice”, a declarat Tusk, prezentând un proiect numit ”Scutul estic”.
”Acest sistem de fortificaţii, de întărire a celor 400 de kilometri de frontieră cu Rusia şi Belarus, va fi un element de descurajare, o strategie pentru a respinge războiul de la frontierele noastre”, a adăugat Tusk, precizând că lucrări în acest sens au fost deja demarate.
Polonia, care se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliat al Moscovei, dar și cu Ucraina invadată de Putin, se teme că ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei.
REPUBLICA MOLDOVA
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Published
7 hours agoon
May 18, 2024By
Teodora IonCea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.
Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.
Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.
Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.
Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.
Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023, când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.
Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.
Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.
”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”