Ciprul a anunțat vineri că face parte dintr-un grup de cel puțin opt state membre ale Uniunii Europene care doresc să fie create zone de securitate în Siria pentru a permite repatrierea refugiaților care au părăsit țara ca urmare a războiului, anunță AFP, citat de Agerpres.
Insula din Mediterană, statul membru UE care se află cel mai aproape din punct de vedere geografic de Siria, a fost gazda unei conferințe a țărilor care sprijină propunerea sa.
Celelalte ţări participante la conferinţă sunt Austria, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Italia, Malta şi Polonia.
Ministrul cipriot de interne, Constantinos Ioannou, a declarat într-un comunicat că după 13 ani de conflict în Siria ”este timpul ca UE să-şi redefinească poziţia” cu privire la această ţară.
”Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar noi trebuie să accelerăm procesul şi să luăm toate măsurile necesare pentru a crea condiţiile care ar permite revenirea tuturor persoanelor în Siria”, a adăugat el.
Με τους εταίρους μας της 🇬🇷🇨🇿🇦🇹🇵🇱🇮🇹🇩🇰🇲🇹 ανταλλάξαμε απόψεις για τις ανησυχίες μας για τις προκλήσεις που προκύπτουν από τις έντονες μεταναστευτικές πιέσεις. Επαναλάβαμε τη θέση ότι οι συνθήκες στο εσωτερικό της 🇸🇾 έχουν αλλάξει και πρέπει να τύχουν νέας αξιολόγησης σε επίπεδο 🇪🇺. https://t.co/ITZRPJAmA8
— Constantinos Ioannou (@K_Ioannou) May 17, 2024
Aceste țări și Ciprul fac parte dintr-un grup mai larg, de 15 state, din care face parte și România, care au solicitat Comisiei Europene ”noi soluții” pentru a transfera mai ușor migranții în statele terțe.
Conferința și cererile vin după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent reforma de referință a sistemului european de azil și migrație. Se instituie astfel un set de norme care vor contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente și uniforme și la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.
Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).
Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.
De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).
Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.
Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.
Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).
