Consiliul Uniunii Europene a adoptat reforma de referință a politicii europene în materie de azil și migrație.
Potrivit unui comunicat al instituției, aceasta stabilește un set de norme care vor contribui la gestionarea armonioasă a sosirilor, la crearea unor proceduri eficiente și uniforme și la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.
”Pactul privind azilul și migrația va asigura un regim de migrație mai echitabil și mai puternic, care va avea un impact concret pe teren. Aceste noi norme vor face ca sistemul european de azil să fie mai eficient și vor spori solidaritatea între statele membre. De asemenea, Uniunea Europeană își va continua cooperarea strânsă cu țările terțe pentru a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale. Numai împreună putem găsi răspunsuri la provocarea globală a migrației”, a subliniat Nicole de Moor, secretar de stat pentru migrațiune și azil.
Revizuirea completă a sistemului UE de azil și migrație
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți zece acte legislative care reformează întreg cadrul european privind gestionarea migrației și azilului.
Regulamentul privind controlul va permite autorităților naționale să trimită migranții în situație neregulamentară și solicitanții de azil aflați la o frontieră externă către procedura relevantă și va asigura că identificarea, verificările de securitate și vulnerabilitate și evaluarea stării de sănătate sunt efectuate în mod uniform.
Noile norme privind baza de date Eurodac actualizată vor permite culegerea de date mai precise și mai complete (inclusiv date biometrice) privind diferite categorii de migranți, inclusiv solicitanții de protecție internațională și persoanele care sosesc în mod ilegal în UE. Acest lucru va contribui la fundamentarea procesului de elaborare a politicilor și la îmbunătățirea controlului migrației ilegale și al deplasărilor neautorizate.
Regulamentul privind procedura de azil simplifică procedura europeană de azil și introduce o procedură obligatorie la frontieră în cazuri bine definite. Regulamentul privind procedura de returnare la frontieră se referă la returnarea persoanelor a căror cerere în cadrul acestei proceduri de frontieră este respinsă. Regulamentul privind azilul și gestionarea migrației stabilește care stat membru este responsabil pentru examinarea cererilor de protecție internațională și introduce pentru prima dată o repartizare echitabilă a responsabilităților între statele membre. Datorită regulamentului privind criza, UE va fi mai bine echipată pentru a trata cererile de azil în circumstanțe excepționale.
Regulamentul privind condițiile de calificare și directiva privind condițiile de primire stabilesc norme uniforme privind criteriile de acordare a protecției internaționale și standardele de primire a solicitanților de azil. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la reducerea mișcărilor secundare între statele membre.
Regulamentul privind procedura de azil simplifică procedura europeană de azil și introduce o procedură obligatorie la frontieră în cazuri bine definite. Regulamentul privind procedura de returnare la frontieră se referă la returnarea persoanelor a căror cerere în cadrul acestei proceduri de frontieră este respinsă. Regulamentul privind azilul și gestionarea migrației stabilește care stat membru este responsabil pentru examinarea cererilor de protecție internațională și introduce pentru prima dată o repartizare echitabilă a responsabilităților între statele membre. Datorită regulamentului privind criza, UE va fi mai bine echipată pentru a trata cererile de azil în circumstanțe excepționale.
Regulamentul privind condițiile de calificare și directiva privind condițiile de primire stabilesc norme uniforme privind criteriile de acordare a protecției internaționale și standardele de primire a solicitanților de azil. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la reducerea mișcărilor secundare între statele membre.
În cele din urmă, regulamentul privind relocarea se referă la căile legale și sigure de acces în UE, stabilind norme comune pentru relocarea și admiterea din motive umanitare.
Procedura la frontieră
O noutate majoră a reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a azilului). Scopul procedurii este de a evalua rapid, la frontierele externe ale UE, dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele aflate în procedura de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.
Asumarea responsabilității și solidaritate
Noile norme clarifică ce stat membru va fi responsabil pentru o cerere de azil (de exemplu, în cazul în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau când cererea de azil nu este depusă în țara în care solicitantul de azil ajunge pentru prima dată în UE).
Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o împărțire mai echitabilă a responsabilităților. Noile norme combină solidaritatea obligatorie pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux puternic de migranți cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții. Contribuțiile statelor membre pot consta în relocări, contribuții financiare sau, în cazul în care se convine cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau ajutor pentru desfășurarea de centre de primire).
Gestionarea situațiilor de criză
Pentru a face față mai bine situațiilor de criză (sosiri în masă și instrumentalizare) și de forță majoră, statele membre pot solicita derogare de la anumite norme și pot cere o solidaritate sporită din partea altor țări ale UE. Posibilele derogări se aplică, de exemplu, termenelor de înregistrare a solicitanților de azil și duratei procedurii la frontieră.
Mecanismul de criză este utilizat numai în circumstanțe excepționale și pentru perioada strict necesară pentru a face față situațiilor de criză sau de forță majoră. Acesta face obiectul unei autorizații din partea Consiliului.
Statele membre vor avea acum la dispoziție doi ani pentru a pune în practică legile adoptate astăzi. Comisia Europeană va prezenta în curând un plan comun de punere în aplicare pentru a oferi asistență statelor membre în acest proces.
