Conectivitatea dintre România și Grecia trebuie să facă parte dintr-o strategie amplă de dezvoltare, bazată pe legături concrete între Marea Neagră și Marea Egee, între porturile celor două țări și între București și Salonic, a afirmat Corina Crețu, consulul general al României la Salonic și fost comisar european pentru politică regională.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri privind implementarea proiectelor strategice de infrastructură din Europa de Sud-Est, organizată la cea de-a șasea ediție a Thessaloniki Metropolitan Summit.
„Orașul Salonic a reprezentat întotdeauna o poartă către Mediterana, Balcani și Europa, iar aceasta este perspectiva corectă din care trebuie să privim viitorul Europei de Sud-Est”, a declarat Corina Crețu, potrivit publicației elene Parapolitika.
Fostul comisar european a subliniat că actualul context geopolitic conferă conectivității o dimensiune care depășește dezvoltarea infrastructurii.
„Astăzi, conectivitatea nu privește doar infrastructura, ci este o chestiune economică, energetică, geopolitică și de securitate. Europa se schimbă”, a punctat aceasta.
Potrivit Corinei Crețu, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a sporit importanța strategică a Mării Negre, într-un moment în care rutele energetice și lanțurile de aprovizionare sunt în curs de reconfigurare.
„Mediterana de Est dobândește o importanță tot mai mare pentru reziliența și securitatea energetică a Europei. În acest nou mediu, Europa de Sud-Est are o oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm. Trebuie să trecem de la statutul de periferie europeană la rolul uneia dintre porțile strategice ale Europei. Acest lucru necesită însă viziune, investiții și, mai presus de toate, cooperare”, a afirmat fostul comisar european.
Referindu-se la relația dintre România și Grecia, Corina Crețu a evidențiat potențialul unor proiecte care să consolideze conexiunile regionale.
„Nu vorbim despre o cooperare abstractă, ci despre conexiuni concrete între Marea Neagră și Marea Egee, între porturile românești și cele grecești, între București și Salonic, precum și despre legături mai puternice prin Bulgaria”, a explicat aceasta.
Corina Crețu a salutat, în acest context, planurile comisarului european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, în domeniul infrastructurii și al transportului feroviar. Ea a arătat însă că trebuie eliminate în continuare decalajele existente în materie de infrastructură energetică, portuară și rutieră.
„O regiune bine conectată este o regiune mai competitivă, iar o Europă de Sud-Est mai competitivă înseamnă o Europă mai puternică”, a subliniat Corina Crețu.
Fostul comisar european a apreciat că viitorul buget multianual al Uniunii Europene poate oferi cadrul necesar pentru plasarea conectivității în centrul strategiei europene. În opinia sa, principala provocare nu este lipsa strategiilor, ci implementarea proiectelor, reducerea birocrației și combinarea finanțărilor publice cu resurse private.
„Dacă îmbinăm viziunea europeană, cooperarea regională și hotărârea de a implementa proiectele, Europa de Sud-Est poate trece de la marginea hărții europene în centrul strategiei europene de conectivitate”, a declarat Corina Crețu.
Aceasta a pledat pentru accelerarea investițiilor transfrontaliere în următorii ani.
„Următorii cinci ani trebuie să se concentreze asupra implementării proiectelor despre care se discută de mult timp – proiecte care conectează țări, consolidează coridoarele strategice, îmbunătățesc reziliența energetică și fac porturile și rețelele lanțurilor de aprovizionare mai competitive”, a conchis Corina Crețu.