Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că executivul european și-a manifestat deschiderea de a dialoga în continuare cu autoritățile române cu privire la modul de interpretare a calculului cifrei de afaceri a companiilor care intră sub incidența Regulamentului privind măsurile de urgenţă în domeniul energiei, iar acest dialog va continua între reprezentanţii autorităţilor române şi cei ai Comisiei Europene, de aceasta data ai DG Taxud.

Conform mențiunilor oficialului român într-o postare publicată pe Facebook, Comisia Europeană, prin ”răspunsul dat la solicitarea noastră de clarificare, certifică faptul că OUG 186 a transpus corect Regulamentul 1854 și menționează că nivelul de 75% din cifra de afaceri nu poate fi scăzut de către un stat membru prin legislație internă”.

”Redau din răspunsul Comisiei Europene, după ce am cerut clarificări la aplicare referitor atât la codurile CAEN stabilite de regulament, dar si referitor la nivelul minim de 75% al cifrei de afaceri stabilit în articolul 2, pct 17 al Reg 1854/2022: 05.1. extracția de huilă; 06.1. extracția de petrol brut; 06.2. extracția de gaze naturale; 19.1. fabricarea de produse de cocserie; și 19.2. fabricarea de produse petroliere rafinate. Mai mult, Comisia Europeană, prin răspunsul dat la solicitarea noastră de clarificare, certifică faptul că OUG 186 a transpus corect Regulamentul 1854 și menționează că nivelul de 75% din cifra de afaceri nu poate fi scăzut de către un stat membru prin legislație internă. Dar, și cu asta închei, CE și-a manifestat deschiderea de a dialoga în continuare cu autoritățile române în ceea ce privește modul de interpretare a calculului cifrei de afaceri a companiilor care intră sub incidența regulamentului, iar acest dialog va continua între reprezentanții autorităților române(ANAF, respectiv MF) și cei ai Comisiei Europene, de aceasta data ai DG Taxud”, a detaliat Câciu, conform Agerpres. 

Citiți și:

Ministrul finanțelor a solicitat Comisiei Europene clarificări privind contribuția de solidaritate: “Toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”

Ministrul Finanțelor a amintit că ”măsurile cuprinse în Regulamentul 1854 au fost propuse, discutate, dezbătute, negociate și adoptate în cadrul reuniunilor de la Bruxelles ale miniștrilor energiei, pe întreg parcursul lunii septembrie 2022. La 6 octombrie, adoptarea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei s-a făcut prin <<procedură scrisă în urma unui acord politic la care au ajuns miniștri energiei din UE în cadrul reuniuni extraordinare a Consiliului Energie din 30 septembrie>>”.

În tot acest răstimp, Ministerului Finanțelor ”nu i s-a solicitat un punct de vedere asupra modului de construcție a prevederilor stabilite prin regulament, după cum spuneam mai sus, acesta fiind apanajul structurilor implicate direct în negocierea sa. Mai mult decât atât acest regulament nu a fost supus analizei Consiliul de Afaceri Economice și Financiare nici la nivel tehnic nici la nivel decizional”, a detaliat Adrian Câciu.

România a transpus acest regulament, după adoptarea sa, în legislația națională prin două acte normative și anume: OUG 153/2022, care vizează mecanismul de achiziții centralizate prin stabilirea unui preț fix pe următorii 2 ani (Cap. II din Reg. Consiliului UE) și  OUG 186/2022, mult discutata ordonanță care instituie obligația unei contribuții de solidaritate pentru companiile care activează în domeniul combustibililor fosili.

”Țin să subliniez faptul că prin OUG 186/2022, prevederile Regulamentului au fost transpuse integral, așa cum sunt ele descrise de Bruxelles, și redau întocmai caracterul limitativ și strict atât din perspectiva nivelului de încadrare a cifrei de afaceri cât și din perspectiva sectoarelor de activitate vizate, recte codurile CAEN la care se referă”, a mai spus oficialul român.

Operatorul tehnic al sistemului naţional din România pentru transportul gazelor naturale, SNTGN Transgaz S.A., și compania de gaz din Egipt, EGAS, au semnat duminică, la Cairo, un Memorandum de Înțelegere prin care cele două companii vor susține în comun proiecte reciproc avantajoase în domeniul transportului gazelor naturale, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, aflat într-o vizită de lucru în capitala Egiptului, împreună cu o importantă delegație guvernamentală și de afaceri.

Potrivit acestuia, memorandumul vizează și facilitarea tranziției la un sector energetic cu emisii reduse de carbon, prin integrarea resurselor regenerabile.

“Am valorificat astăzi o oportunitate importantă de cooperare în sectorul energetic și pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Împreună cu omologul meu egiptean, Mostafa Madbouly, am asistat la semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre operatorul tehnic al sistemului naţional din România pentru transportul gazelor naturale, SNTGN Transgaz S.A., și compania de gaz din Egipt, EGAS, prin care cei doi operatori vor susține în comun proiecte reciproc avantajoase în domeniul transportului gazelor naturale, pentru facilitarea tranziției la un sector energetic cu emisii reduse de carbon, prin integrarea resurselor regenerabile”, a afirmat Ciucă.

Partidele din coaliția de guvernare din România vor face schimb de funcții de prim-ministru, așa cum era prevăzut până în iunie, și ar putea încerca să continue să guverneze împreună după alegerile generale așteptate la sfârșitul anului 2024, potrivit viitorului premier, titrează Bloomberg într-un articol în care îl citează liderul PSD, Marcel Ciolacu, actualul președinte al Camerei Deputaților.

Marcel Ciolacu, liderul social-democrat care este pregătit să preia funcția de prim-ministru PNL Nicolae Ciucă, în baza unui acord între partidele lor, a promis că va rupe ciclul de tulburări politice prin care 12 cabinete guvernamentale s-au succedat din 2004 încoace.

We are on the right track! In 2023 we will focus on people & helping companies facing the current economic challenges! These are my key-messages at @business on the social-democratic priorities for the Romanian Government! https://t.co/Hy6tCjVskQ

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 2, 2023

El a declarat că va continua să reducă deficitul bugetar al României pentru a se apropia de obiectivul Uniunii Europene de 3%.

Având în vedere că anul viitor sunt așteptate patru alegeri locale și național, Ciolacu a promis că va evita tipul de cheltuieli pre-alegeri electorale practicate de premierul ungar Viktor Orban, care a umflat deficitul fiscal al Ungariei, declanșat o scădere a ratingului și a afectat economia.

“Înțeleg teama de alegeri, mai ales că putem vedea ce s-a întâmplat în Ungaria cu creșterea bruscă a costurilor de împrumut declanșată de măsuri pur electorale”, a declarat Ciolacu într-un interviu acordat miercuri din biroul său din București.

“De aceea, îmi doresc să găsim stabilitate în interiorul actualei coaliții”, a insistat el.

Ciolacu s-a angajat să continue cooperarea, cu accent pe valorificarea la maximum a aproximativ 80 de miliarde de euro (87 de miliarde de dolari) din fondurile UE pentru restul acestui deceniu.

Acest lucru include trimiterea a două cereri de plată pentru a beneficia de fonduri din programul de ajutor post-pandemic al UE “pentru că sunt primordiale pentru stabilitatea economică a țării”, a spus el.

De asemenea, liderul PSD s-a angajat, de asemenea, să continue eforturile de îmbunătățire a ratingului de credit suveran al României, de la cel mai mic calificativ de investiții actual. Cele două partide ar putea lua în considerare o alianță politică înainte de alegeri, care să ofere o stabilitate pe termen mai lung, a adăugat el.

Rotația funcției de prim-ministru “va avea loc în jurul datei pe care am convenit-o, sfârșitul lunii mai, bineînțeles cu o anumită marjă pentru că nu vrem să afecteze în niciun fel activitatea guvernului”, a spus Ciolacu.